Festivalul „Grigore Vieru”

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE
„GRIGORE VIERU”
Chisinau,
7 Octombrie 2009
În perioada 9 – 12 octombrie 2009, se va desfăşura Ediţia I-a, a Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru. Manifestarea este organizată de Editura „Princeps Edit” din Iaşi şi Uniunea Scriitorilor din Moldova, sub egida primăriilor din Chişinău şi Iaşi, a Muzeului Literaturii Române din Iaşi, Asociaţia Culturală „Feed Back”, Iaşi, fiind conceput ca un duplex la începutul sărbătorilor celor două oraşe.

În perioada 9 – 10 octombrie 2009, această manifestare se va desfăşura la Chişinău, iar la 11 şi 12 octombrie 2009 la Iaşi şi va reuni peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din mai multe ţări. Festivalul va cuprinde spectacole de poezie, muzică, lansări de cărţi, expoziţii documentare, colocvii privind viaţa şi opera poetului Grigore Vieru.

Organizatorii festivalului au hotărât constituirea unei gale de decernare

a premiilor „Grigore Vieru”, pentru următoarele categorii de creaţie:

    Debut în poezie
    Poet consacrat
    Exeget al operei lui Grigore Vieru
    Traducător al operei lui Grigore Vieru într-o limbă de mare circulaţie
    Interpret artistic al poeziei Grigore Vieru
    Un premiu special pentru Mecenat în cultura română

 
Programul manifestării

Chişinău:

Vineri, 9 octombrie 2009

Ora 9.30    Te Deum   
 Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
 
Ora 10.30  Depunere de coroane la mormântul poetului.   
  Cimitirul Central din Chişinău
       
Ora 11.30  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi primarului Dorin Chirtoacă (Chişinău)
                   Recital de poezie „Un verde ne vede”. Participă poeţi şi traducători invitaţi la Festival.
Aleea Clasicilor, Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”

Ora 16.00  Expoziţia de carte, grafică, afişe, fotografii „Grigore Vieru”.
                        Lansări de carte:
–    „Taina care mă apără” de Grigore Vieru, ediţie critică, Editura „Princeps Edit” – Iaşi;
–    „Grigore Vieru în amintirile contemporanilor”, Editura „Princeps Edit” – Iaşi;
–    „Grigore Vieru, poetul arhetipurilor”, monografie de Academicianul Mihai Cimpoi, Editura „Princeps Edit” – Iaşi;
–    „Grigore Vieru, pontiful limbii române”, de Mihai Sultana Vicol, Editura „Princeps Edit” – Iaşi;
–    „Pâine cu rouă”, povestiri pentru copii de Grigore Vieru, Editura „Agora”.

Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
–Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (Holul Cultural)

Ora 17.30     Spectacol muzical pe versuri de Grigore Vieru. Grupul etno-folcloric „Moştenitorii”. Dirijor: Valeriu Chiper. Corala „Vocile primăverii”. Dirijor: Ştefan Andronic.
  Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

Sâmbătă, 10 octombrie 2009

Ora 10.00    Simpozion: „Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc”. Participă cu conferinţe şi alocuţiuni poeţi, traducători invitaţi.
                              Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
    Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova – Sala cu cămin
Iaşi:

Duminică, 11 octombrie 2009

Ora 10.00        Deschiderea oficială.
                         Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi primarului Dorin Chirtoacă (Chişinău)
                         Colocviu: „Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc”. Participă scriitorii invitaţi.
                         Lansări de cărţi. Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
                         Inaugurarea străzii cu numele poetului Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi

Ora 17.00    Spectacolul de teatru poetic „Strigat-am către tine”. Prezintă Teatrul de Poezie „Alexe Mateevici” – Chişinău. Regizor: Anatol Codru.
                          Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
                        Spectacol extraordinar susţinut de Tudor Gheorghe pe versuri de Grigore Vieru.
   Casa Studenţilor Iaşi

Luni, 12 octombrie 2009

     Ora 10.00    –  Muzeul Literaturii Române Iaşi – Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
                      Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii „Grigore Vieru, contemporanul nostru”. Prezintă: Daniel Corbu, Valeriu Matei şi Mihai Cimpoi.
                      „Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor din opera poetică a lui Grigore Vieru. Moderatori: Leons Briedis (Riga, Letonia).

  Ora 17.00     Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi
                       Spectacolul „Taina care mă apără” pe versurile lui Grigore Vieru susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
                       Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia I-a, Chişinău – Iaşi, 2009.
                        Cocktail.
Ateneul Tătăraşi

Reclame

Mihai Cimpoi despre Grigore Vieru

AXA LUMII 

Grigore Vieru este un poet prin excelenţă al Mamei şi maternităţii. Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei care este unul, matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Mumă în genere. Mama va fi naturalizată, după cum, în acelaşi sens, natura va îi maternizată; identitatea ontologică se exprimă prin paralelismul perfect dintre mişcările sufleteşti materne şi cele cosmice: «Uşoară, maică, uşoară,/C-ai putea să mergi călcând/Pe seminţele ce zboară / Intre ceruri şi pământ/În priviri/c-un fel de teamă,/Fericită totuşi eşti — /Iarba ştie cum te cheamă, / Steaua ştie ce gîndeşti» (Făptura mamei). Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea de echilibru a omului şi universului: «Această lună lină/De nu va răsări,/În locu-i răsări-va / Lin chipul maică-mi». Maternitatea este eminamente Neuitare şi poezia lui Vieru realizează, în fond, dubla mişcare de înaintare-întoarcere în circuitul, constant reluat, al Amintirii.

Marea Mamă, în jurul căreia gravitează dorinţele umanităţii, e arhetipul principiului structurant al universului ce se prefigurează în zorii omenirii, generând cunoscutele figuri mitice: Mama Pâinii, Astarte, Isis, Maya, Magna, Mater, Anaitis, Afrodita, Sybele, Reya, Geya, Demeter, Miriam sau Diana, Ephesia, o multimamia, care apare ca o reprezentare iconografică a naturii în formă de femeie care ţine un glob pământesc, mod de a exprima acţiunea de a ocroti şi a alimenta tot ce este viu.

În lirica lui Vieru străvechiul motiv este cultivat pe fecundul sol al tradiţiei româneşti, care naşte o anume notă specifică a apropierii calde, învăluitoare, intimizatoare şi înnemuitoare.

Grigore Vieru este un poet remarcabil al copilăriei ca stare plenară, ca al doilea univers, creat de copil, adevărat homo ludens. Jocul ca atitudine suverană faţă de real presupune imaginaţie, simţul metaforicului şi al familiarităţii lucrurilor: copilul lui Vieru, care preface curcubeul într-o coardă, are ca date organice atât impulsul de jos, cât şi percepţia intuitivă a frumosului; el nu mai este o jucărie oarecare, ci parte integrantă a fiinţei jucătorului. Graţie cunoaşterii profunde a logicii şi psihologiei infantile, Vieru a creat unele din cele mai frumoase versuri pentru copii din poezia românească: «Am găsit în prag un ou,/Ouşorul este nou /Nou ca rouă de sub stele,/Cald ca gura mamei mele» (Oul); «Bate toamna nucile,/Aureşte frunzele, / Rumeneşte merele./Ce eşti trist, măi greiere?» (Toamna). «Suie frunză, urcă ram:/«Tare mult de lucru am!»/Trece vale, trece coasta:/«Tare-i scurtă viaţa asta» (Furnica); «Pe ramul verde tace — / O pasăre măiastră, / Cu drag şi cu mirare /Ascultă limba noastră./ De-ar spune şi cuvinte/Cînd cîntă la fereastră, / Ea le-ar lua, ştiu bine,/ Din limba sfîntă-a noastră» (Frumoasă-i limba noastră).

Grigore Vieru reactualizează şi dă un farmec original motivului universal şi totodată specific-românesc al copilăriei, concepută ca axis spiritual, ca tărâm al primordiilor şi jocului recreator de lume, ca paradis recuperat prin simţul nealterat de «secolul grăbit» al candonlor şi frăgezimilor.

Un capitol aparte în creaţia sa îl constituie poezia de inspiraţie „naţională şi socială pe linia tradiţională Eminescu — Alecsandri — Coşbuc — Mateevici — Goga, poezia — strigăt existenţial, oracular — mesianică şi înverşunat-pamfletară: «Sunt pata cea de sânge, zisă / Republica Moldovenească / Ce-n loc să frigă ucigaşii / încearcă veşnic să-i zâmbească. / Sunt dorul care zboară peste/Zăgaz şi apă înspumată — /Un fel de tristă libertate/Cu lacrimi mari încoronata. / Sunt Prutul singur şi istoric,/ Ghimpată sârmă îl răneşte /lI suge de-o vecie mare/El de-o veşnicie izvorăşte / Sunt doina, taina ei, pe care / Nu poţi s-o-năbuşi, nici s-o sperii. / Chiar daca-ar fi acoperită/Cu — o mie una de Siberii» (Sunt).

Pe versurile lui Grigore Vieru, structural-cantabile, au fost compuse numeroase cântece, foarte populare în Basarabia şi în întreg spaţiul românesc.