Congresul Mondial

Azi, Congresul Mondial al Eminescologilor, a ajuns la ediţia a III, devenind o frumoasă şi unică tradiţie în tot spaţiul românesc.


Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi

Recomandat lumii ştiinţifice din spaţiul românesc de către marele filosof Constantin Noica (destăinuire şi confirmare făcută de Eugen Simion, în cadrul Primului Congres al Eminescologilor), lucru cu care Mihai Cimpoi nu s-a lăudat niciodată, azi, academicianul de la Chişinău înalţă pe unul dintre cele mai vizibile piscuri de munte al literaturii române această catedrală care „se numeşte Eminescu”. A avut şi curajul să urce către acest pisc, e pornit demult, dar şi capacităţi creatoare de a înălţa. Deoarece l-a ajutat însăşi Eminescu.
Încă de prin anii ‘70 ai secolului trecut Eminescu l-a îndemnat pe tânărul Mihai Cimpoi să meargă prin viaţă alături de marele poet. De ce sufletul lui Eminescu (îngerul păzitor al literaturii române), trecând peste întreg spaţiul unde predomină suflarea românească, l-a ales anume pe Mihai Cimpoi, azi avem un răspuns clar și concret. Or, Eminescu știa din clipa în care îl alesese, că anume Mihai Cimpoi poate face față unor asemenea proiecte de durată sum sunt: Congresul Mondial al Eminescologilor, care devine o tradiţie, şi lucrarea capitală Mihai Eminescu. Dicţionarul enciclopedic. Or, a munci creativ, pe măsura unui titan (şi nu distructiv) este o expresie de slujire a neamului tău. Precum susțin marii filosofi, acest lucru place mult puterii divine (care a creat acest neam) şi, ea îl ajută pe creator, îl ocroteşte, îi oferă capacităţile şi comportamentul unei personalităţi predestinate să creeze prestigiul neamului său, al ţării sale, prestigiul timpului în care a trait… Or, având aceeași motivație, puterea divină i-a oferit lui Eminescu nemurirea.
Precum Ion Luca Caragiale afirma despre creaţia lui Mihai Eminescu, azi, noi putem zice despre opera lui Mihai Cimpoi, încununată cu implementarea grandioaselor proiecte, constatând că e vorba despre o creaţie „pentru o viaţă mai durabilă” … deoarece o asemenea lucrare „e patrimoniul omenirii întregi, nu numai a unui neam”.
Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic, revenind la acelaşi mare admirator al lui Mihai Cimpoi, care este marele savant Eugen Simion (or, care alte personalități, dacă nu cele două piscuri de Carpaţi, care se văd clar unul pe celălalt, căci sunt cele mai înalte piscuri științifice ale literaturii române contemporane, deci, ele şi se recunosc, se admiră, și se prețuiesc la înălţimea lor) această lucrare „îndrăzneaţă,” „o lucrare necesară”, o lucrare „primejdios de vastă”, s-a pornit în drumul său către cititor. Într-un timp scurt (între două congrese) Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic a avut (atât în Republica Moldova, cât și în România) un număr impresionant de prezentări şi lansări în sălile bibliotecilor publice, centre academice, universităţi, academii, ambasade şi… chiar lângă Ştefan cel Mare şi Sfânt (monumentul de la intrarea în Grădina Publică, din inima Chişinăului).
Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic deja a devenit pilonul unor evenimente culturale importante, cu un impact foarte pozitiv în societate, și nu doar în lumea științifică, scriitoricească, ci mai ales, ca eveniment cultural și educațional de prestigiu, cu putere de iluminare și încurajare pentru tânăra generație.
În ciuda situaţiei financiare şubrede din ţara cu cea mai lungă perioadă de tranziţie de la un sistem neacceptat la un sistem necunoscut, acest plai (un spațiu al tuturor experienţelor posibile şi imposibile făcute pe destinele omeneşti), fiind chiar locul de reşedinţă al academicianului, Mihai Cimpoi nu s-a lăsat intimidat. Savantul a muncit până a terminat „catedrala pe care a început-o”, creând prestigiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi prestigiul Academiei de Ştiinţe a României, de ce nu, oferind un înalt şi elegant nivel de cercetare. Astfel, Domnia Sa, academicianul Mihai Cimpoi, a devenit un model de excepţie pentru tinerii cercetători de pretutindeni, și nu doar din spațiul limbii române. Implementarea cu succes a acestor proiecte, legate de geniul Eminescu, au încununat înălțător de frumos şi firesc întreaga operă a savantului din Moldova şi l-a plasat pe loc de cinste în vasta cultură europeană. Mihai Cimpoi ne-a adus dovada că nu e neapărat să locuiești în Germania ca să devii un savant de talia lui Eugen Coşeriu. Or, și un român din Republica Moldova poate oferi cu success exemple de bune practici de integrare europeană pentru întreaga Europă. Rămâne doar ca societatea să conștientizeze, să valorifice și să se bucure de aceste opere ale savantului, dar și să-l prețuiască la justa lui valoare, și nu cândva, ci acum, când ne sunt oferite aceste opere cu valoare de patrimoniu.
Am încercat să-l privesc pe Mihai Cimpoi prin viziunea contemporanilor săi, nu din curiozitate adunând opiniile unor semeni în volumul ”Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi”. Am editat această carte nu pentru ai oferi academicianului Mihai Cimpoi o surpriză (posibil, demult nu-l mai surprinde nimic și nimeni), ci pentru a oferi generației mele, generația care a mers la școală odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova, un punct de reper pentru lecturile ei, și nu doar când e vorba de limba română, ci și pentru lecțiile de istorie recentă a acestui neam. Cartea înmănunchiază atât materiale ale unor mari personalități din Moldova, România, Ucraina, Polonia dar și opinii ale unor simpli cetățeni, care cunosc că, a zice Mihai Cimpoi – înseamnă a zice Mișcarea de Renaștere Națională.
În preajma celui de-al II-lea Congres Mondial al Eminescologilor, indiferent că premiile naţionale se oferă după criterii politice sau nu, credem că a venit timpul ca AŞM să facă demersul necesar pentru ca opera+activitatea lui Mihai Cimpoi să fie propusă la Premiul Nobel.

Dan Verejanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s