Academicianul Mihai Cimpoi şi Eminescu

Mihai Cimpoi, Vasile Bahnaru

13445561_1220286658003628_3175433758575956795_n

13435465_1220286264670334_2666999743386097243_n

 

13432193_1220290384669922_9069321801233087575_n

13501547_1220286874670273_4856208243313884398_n

 

Admirând voinţa acad. Mihai Cimpoi

FAN CLUB

Anunțuri

Academia e tristă

În zilele când academicianul Mihai Cimpoi nu e prezent la IFAȘM – Academia e tristă

În zilele când academicianul Mihai Cimpoi nu e prezent la
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei –
Academia e tristă… ca și toți prietenii dlui academician…
ca și tinerii cercetători care sunt mândri că sunt
în preajma acestei mari somități a neamului românesc,
a culturii europene…

FAN CLUB Mihai Cimpoi

 

mihai cimpoi

Mihai Cimpoi

mihai cimpoi

????????????????????????????????????

Mihai Cimpoi, prelegeri la Centrul Academic Eminescu

REFLECŢII ASUPRA PRELEGERII – EMINESCU ÎN NOI INTERPRETĂRI

p12662211

Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău a pus începutul unui nou Proiect de Prelegeri în scopul afirmării culturii române universale. Prelegerile se vor susţine săptămânal, iar tematica se va axa pe diverse domenii: cultură, artă, literatură… Au asistat: academicianul Mihai Cimpoi, eminescolog, critic şi istoric literar, profesor; Ion Ciocanu, scriitor, critic literar, Dumitru Apetri, critic literar, Ion Gorgan, scriitor; Vasile Grozavu, Mihai Morăraș, jurnalist, Miroslava Metleaeva, scriitoare, traducătoare,  Renata Verejanu, poetă;  Nina Josu, jurnalist, corespondent la ziarul Literatura şi Arta; Andrei Viziru, jurnalist, Radio Moldova; Alexei Marulea, jurnalist; Maria Saharneanu, jurnalist, Radio Vocea Basarabiei; Floarea Rotaru, autor de texte şi muzică; Dumitru Gabura, psiholog, jurist, doctorand la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe; Daniel Verejanu, doctorand la acelaşi institut, conducător ştiinţific domnul Mihai Cimpoi, etc. Au mai asistat, elevii clasei a XI-a de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, însoţiţi de bibliotecară, doamna Aculina Golovatenco. Academicianul Valeriu Matei, preşedintele institutului şi moderatorul şedinţei  ne-a informat despre obiectivele şi aşteptările acestui proiet. Dumnealui a menţionat de ce prima prelegere se ţine la Centrul Academic Internaţional Eminescu şi este dedicată tot Marelui Poet al Neamului, accentuând că Eminescu este exponentul culturii româneşti şi universale. Domnul Matei a făcut bibliotecii şi o donaţie de carte… Acestea fiind spuse, i-a oferit cuvântul domnului academician Mihai Cimpoi, care a şi ţinut prelegerea. Dumnealui a menţionat printre altele: Personalitatea şi opera  lui Eminescu continuie să fie un obiect de studiu nu numai în context românesc, dar şi universal, contribuind astfel la unitatea culturii universale în context românesc. Astăzi venim cu noi apariţii editoriale. Spre exemplu, Georghe Doca vorbeşte despre interpretarea fractală. El consideră că Eminescu este fractal în Călin Nebunul, Andrei Mureşanu, Înger şi Demon… se mai ocupă şi de dialogism la Eminescu – relaţia Eu -Tu.

Domnul Cimpoi vine cu informaţii, în mod special despre poemul Luceafărul, tradus într-o multitudine de limbi. Accentuiează cele mai reuşite traduceri în limbile slave, dând şi câteva nume: Vitalii Kolodii (Cernăuţi), Miroslava Metleaev (Chişinău), etc. Vorbeşte despre eminescologul maghiar Săluc Horvat, care face 26 de traduceri, iar Odă. În metru antic este tradusă în 14 variante, tot aici îşi aminteşte de Frante Zoldan. Elevii au rămas foarte impresionaţi, când au aflat că opera eminesciană este tradusă la moment în circa 80 de limbi. Dumitru Copilu-Copillin a găsit ediţii în volume şi monografii, iar în emisiuni radio şi TV în aproape 260 de limbi. Mihai Eminescu a cunoscut sanscrita, după cum susţine autoarea Oniţa Boş, el cunoştea cam 2000 de cuvinte, care i-au fost de ajuns ca să citească şi să înţeleagă Ricveda (din eposul indian, concepţii despre facerea şi dispariţia lumii) ca mai apoi să le folosească în Scrisoarea I, Luceafărul, etc. Marco Cugno, autor italian a urmărit toate variantele Luceafărului. Gisele Vanhese, într-o monografie scrisă în franceză şi mai apoi tradusă la Iaşi, porneşte de la motivul zeităţii întunecate, căderea zeilor, Eminescu este preocupat, accentuiază autoarea, mai mult de o identitate masculină, vorbind despre Zburător în rolul fiului nopţii… Zburătorul este o contopire a motivului livresc şi a motivului popular, care le erotizează pe fete la vârsta puberală. Călin – file din poveste, Înger şi Demon, Călin Nebunul, Luceafărul, sunt creaţii în care găsim motivul zburătorului. Acelaşi motiv îl găsim şi la Mircea Eliade în romanul Şarpele.

În cadrul prelegerii domnul Cimpoi ne prezintă cartea lui Constantin Cubleşan Eminescu în exegeze critice, apărută la editura Junimea , Iaşi în 2014. Cartea conţine mai multe capitole: Biografia . Contribuţii documentare; Opera. Coordonate ideatice; În context universal; Rememorări; Stilul şi limba; Bibliografie. Ediţii; Interpretări didactice; Caleidoscop. Toate aceste documente vorbesc despre fenomenul Eminescu. Autorul menţionează că, acum, când s-au desfiinţat graniţele geografice pe bătrânul continent nu înseamnă câtuşi de puţin nivelarea culturilor, renunţarea la specificul cultural (etnic, istoric) al naţiunilor ce compun această mare confrerie. Dinpotrivă. Cu cât ne vom demonstra particularitatea de gândire, de simţire, de fiinţare istorică, alături de mizele economice, ştiinţifice şi politice, cu atât vom fi stimaţi ca popor, ca naţiune…Și un argument forte este Eminescu cu care putem veni în sprijinul recunoaşterii identităţii noastre spirituale. În acest sens cred că avem nevoie de un  institut pentru studiul şi promovarea integrală în lume a operei  lui Mihai Eminescu.

Un moment emoţionant a fost demonstrarea unei foi din registrul Universităţii din Berlin, anii 1872-1875, care atestă că Mihai Eminescu a fost student ordinar la Facultatea de Filozofie şi că nu şi-a putut ridica diploma din motive financiare. Ne-au mai fost prezentate câteva variante ale poemului  Luceafărul, tradus în limba germană. A fost o prelegere consistentă cu multă informaţie nouă pentru elevi, dar şi pentru savanţi şi alţi oaspeţi prezenţi în sală. I-am mulţumit mult domnului Mihai Cimpoi, dar şi domnului Valeriu Matei pentru prilejul oferit de a fi primii în acest proiec, ne-am urat reciproc succese pe tărâmul cunoaşterii şi promovării valorilor naţionale, dar şi universal.

Larisa Arseni. Colaboratoare CAIE.

12043217_844501408992929_7332939978220047004_nMihai Cimpoi, Renata VerejanuMihai Cimpoi, Renata Verejanu

Omul Timpului

Mihai Cimpoi

 

 

 

 

 

 

Academicianul Mihai Cimpoi, 
una dintre personalităţile
numinalizate la Premiul Omul Timpului.
Azi, 1 decemmbrie 2015, organizatorii acestui original proiect
au creat o sărbătoare deosebită pentru
personalităţile nominalizate din partea Republicii Moldova.
Evenimentul s-a desfăşurat la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.
Academicianul Mihai Cimpoi, nominalizat la categoria
DIPLOMAŢIE PUBLICĂ.

Felicitări dle Academician.

Academicianul Mihai Cimpoi la Alba Iulia

1-decembrie_Alba-Iulia-820x300[1]

Academician Mihai Cimpoi: Românii basarabeni, într-un ceas de cumpănă

Românii basarabeni se află într-un ceas de cumpănă, iar drumul european al Republicii Moldova e plin de „ceţurile” instabilităţii, a declarat, duminică, la Alba Iulia, academicianul Mihai Cimpoi, în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti.

„Vă vorbesc, din păcate, într-un ceas de cumpănă pentru românii basarabeni, asupra cărora, vorba lui Mircea Eliade, se exercită din plin teroarea istoriei. (…). Noi, cei de peste Prut, am ajuns la marginea prăpastiei, şi nu e vorba de prăpastia lui Pascal sau de abisul filozofic, ci o prăpastie la propriu şi la figurat, prăpastie în toate sensurile, politică, economică, morală, spiritual”, a afirmat academician Mihai Cimpoi, în discursul rostit în faţa a peste o sută de delegaţi din 35 de ţări şi zone de românitate.
Academicianul a menţionat că dacă în urmă cu doi ani saluta entuziast semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi Cutia Pandorei s-a deschis.
„Dacă acum doi ani, chiar în această sală, salutam printr-un entuziasm deosebit semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi trebuie să constatăm, cu tristeţe, că drumul nostru european e plin de ceţurile instabilităţii. Cutia Pandorei s-a deschis şi toate relele curg deasupra noastră. Cine a deschis-o? Întrebarea e cu multe răspunsuri, căci ne gândim la şmecherii care au furat miliardul, furt de proporţii monstruoase în lumea modernă, la oligarhii care se află în poziţii cheie la ora aceasta peste tot la noi, acolo, la socialiştii lui (Igor – n.r.) Dodon, care au „grijă” mare pentru statalitate şi se tot consultă cu Moscova, la comuniştii lui Voronin care, vorba lui Arghezi, una spun şi alta fumează, la aleşii proeuropeni din parlament, care se tot ceartă şi au substituit integrarea cu dezintegrarea”, a susţinut Mihai Cimpoi.
Academicianul consideră că este firesc că Parlamentul European a adresat critici dure la adresa parlamentarilor de la Chişinău. „Statul moldovean a devenit cel mai sărac, cel mai corupt şi cel mai instabil stat din lume. Şi această stare de instabilitate l-a determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să retragă împrumutul de 150 de milioane de euro promişi pentru redresarea situaţiei”, a mai spus Mihai Cimpoi.
Peste o sută de români din diasporă, din 35 de ţări şi zone de românitate, participă, duminică şi luni, la Alba Iulia şi Zlatna, la cea de-a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, manifestare organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi al autorităţilor locale din cele două oraşe.
Printre personalităţile prezente la Alba Iulia la acest congres se află academicianul şi scriitorul Mihai Cimpoi şi prof.dr. Vasile Grozav din Republica Moldova, academicianul şi compozitorul Eugen Doga din Rusia şi poetul şi academicianul Vasile Tărâţeanu din Ucraina.
Prima ediţie a Congresului a avut loc în 1993, la Băile Herculane, la iniţiativa Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în vederea cunoaşterii românităţii, a întăririi legăturilor românilor din lumea întreagă cu ţara şi a stabilirii sprijinului necesar ce trebuie să fie acordat de România comunităţilor româneşti de pretutindeni. Din 2002, Congresul se desfăşoară la Alba Iulia. De-a lungul celor XIX ediţii, la congres au participat peste 6.000 de români din peste 46 de ţări şi zone de românitate.
AGERPRES
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:DNwU22Cf0XEJ:www.mesageruldecovasna.ro/stiri/academician-mihai-cimpoi-romanii-basarabeni-intr-un-ceas-de-cumpana/+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=md

De academic Publicat în carti

EMINESOLOG şi FILOSOF al CULTURII

La finele anului 2014, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie, prin Editura Profesional Service, Chişinău, a publicat volumul „Mihai Cimpoi, eminescolog şi filosof al culturii” (coordonator şi selecţie, redactor şi responsabil de ediţie, academician Mihail Dolgan, decedat între timp), cu sprijinul Primăriei Dumbrăveni, judeţul Suceava.

Ediţia este structurată pe următoarele capitole: Opere cronologice, Viaţa şi opera, Sinteze, Disocieri, Portrete de creaţie, Eseuri literare, Cronici literare şi recenzii, Ecouri din străinătate, Dedicaţii poetice; partea a doua – „Mihai Cimpoi, prin el însuşi” – texte alese de Mihai Cimpoi, Capitole din studii monografice, Eseuri contributive şi analize aplicate, Intervenţii publicistice şi discursuri de rezonanţă, Fascinaţia dialogului socratic, Addenda; partea a treia – „Viaţa şi activitatea criticului în imaginmihai cimpoi ma topesc in flacarii”.
Semnatarii textelor: o lume a culturii şi civilizaţiei universale, de la academicieni, doctori, critici şi istorici literari, la traducători, universitari, artişti, muzicieni, blagologi, eminescologi, care nu încap într-o simplă enumerare, noi îndrăznind să subliniem doar numele câtorva dintre ei: academicienii Gheorghe Duca, Eugen Simion, Constantin Ciopraga, Valeriu Matei, Vasile Tărâţeanu, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, dar şi profesori doctori, printre care: Gheor­ghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Theodor Codreanu, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru Burlan, Dumitru Micu, Aurel Sasu, Ion Rotaru, Tudor Nedelcea, Mircea Anghelescu, de asemenea scriitori, poeţi, critici literari precum: Daniel Corbu, Miroslava Metlaeva, Ion Vatamanu, Ion Hădârcă, Giuseppe Manitta, Kopi Kyckyku, Constantin Cubleşan, Iulian Filip, Leonida Lari, Constantin Rusneac, Renata Verejanu şi mulţi alţii din Republica Moldova, România şi alte ţări ale lumii. Monografia – acesta e cuvântul cel mai potrivit – este, de fapt, lungul drum al lui Mihai Cimpoi spre el însuşi, în care portretul lui de om al culturii, de eminescolog şi filosof al culturii se bulgăreşte încet, apoi năvalnic cu segmente de durabilitate, de respiraţie a limbii române în universalitate, de esenţă a celor peste 60 de volume şi circa 3000 de articole, cronici, recenzii, prefeţe, studii introductive, monografii, panorame, sinteze, care cuprind perioade întregi sau opera şi personalitatea celor mai importanţi scriitori, oameni de cultură şi filosofi din toate timpurile. Monografia de autor este expresia vivacităţii, pariului academicianului Mihai Cimpoi cu el însuşi şi, mai presus de toate, cu frumuseţea limbii române, ce se regăsesc într-o tulburătoare, liniştitoare şi nepieritoare sintagmă – „O dreaptă cumpănă” – a judecăţii, moralităţii şi verticalităţii, a devotamentului constant manifestat faţă de valori, cum remarca academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
A prezenta în premieră acest volum în cotidianul Unirea înseamnă apartenenţa noastră la promovarea acestor valori, dar şi felul de a-l felicita pe prietenul nostru de dincolo de Prut, Mihai Cimpoi, Omul acesta blând, sprijinindu-se mereu de un surâs precum de toiagul lui Moise, ce merge întotdeauna până la capătul unei idei, a unui lucru, ducând povara dulce a preafrumoasei limbi române. De ziua lui Eminescu, la cei 165 de ani de la naştere, această lucrare este un buchet mare de flori, o lecţie de reciprocitate a recunoştinţei, pe care Mihai Cimpoi ne-a dăruit-o, cu următoarea dedicaţie: „Maestrului Ion Mărgineanu, fiului limbii române, cu preţuirea lui Mihai Cimpoi”, Alba Iulia – Zlatna, decembrie 2014, Congresul Spiritualităţii Româneşti.
Mihai Cimpoi, prin volumele dedicate lui Eminescu, prin Congresul eminescologilor, pe care l-a iniţiat cu 3 ani în urmă, s-a topit încet-încet în flăcările demiurgului, şi bine a făcut, spre cinstea limbii române, a poporului român!

 

Ziarul UNIREA

Simpozion: Grigore Vieru

Mihai Cimpoi

 

 

 

 

 

 

 

 

Daniel Verejanu, AŞMDaniel Verejanu, AŞM

 

 

 

Institutul de Filologie al AŞM a desfăşurat
Simpozionul Grigore Vieru, în cadrul
Festivalului Internaţional Grigore Vieru.

Moderator: Vasile Bahnaru, directorul IF AŞM,

Mesaj de salut
Aurelia HANGANU, dr. hab., secretar ştiinţific general al AŞM
Comunicări:

Personalitatea artistică a lui Grigore Vieru în postumitate
Acad. Mihai CIMPOI

Poetica lui Grigore Vieru
Dr. hab. Alexandru BURLACU

Grigore Vieru şi Lucian Blaga
Drd. Dan VEREJANU

20 mai 2015, AŞM

Eminescu la 165 ani

dic'ionar

 

 

 

 

 

 

 

EMINESCU e fapta noastră zi de zi – pare să zică acad.Mihai Cimpoi,
autorul proiectului „CONGRESUL MONDIAL AL EMINESCOLOGILOR”,
a proiectului „MIHAI EMINESCU. DICŢIONAR ENCICLOPEDIC”,
a multor alte proiecte atât de necesare culturii europene…

În timp ce acad. Mihai Cimpoi e preşedintele Juriului la Concurul Naţional de Poezie, de la Băile Herculane, în alt capăt al României, la Galaţi, a fost publicat articolul

„EMINESCU NI L-A DAT PE MIHAI CIMPOI”
în Revista BOEM@, ianuarie 2015.