Experienţa

mihai_cimpoi1

 

 

 

 

Aceasta este o poza de la prima lupta electorala, de acum 20 de ani. Anume in 1989  Mihai Cimpoi a fost propus pentru prima data de Cenaclul „Grai Marern” al Renatei Verejanu in  calitatea de candidat in deputati in Sovietul Suprem al URSS. A fost o lupta crancena cu tot ce era vechi si putred, dar grozav de ambitios de a se mentine la putere.

Fara bani si fara staff de campanie, doar cu o persoana de incredere, – Mihai Cimpoi a biruit din primul tur.

 

 

 

MIHAI CIMPOI

(3.IX.1942, satul Larga, raionul Briceni, Republica Moldova)

critic şi istoric literar, eseist, ziarist

Părinţi, Ana şi Ilie, sunt ţărani din satul Larga. Viitorul academician, după cursurile primare şi medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chişinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) şi consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este interzisă semnătura şi activitatea publică, pentru că a „îndrăznit” să abordeze critica estetică de sorginte călinesciană în locul celei oficiale, sociologizante. Este angajat ca redactor la editurile „Cartea Moldovenească” (în 1974) şi „Literatura artistică” (1977-1982), secretar literar la Teatrul Naţional (1982-1983) şi la Teatrul liric „Al. Mateevici” (1986-1987). Din mai 1987 este ales secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi preşedinte din septembrie 1991 până la 26 octombrie 2010, când i se uzurpă funcţia. A fost deputat al poporului din URSS în dezgheţul gorbaciovist (1989-1990) şi apoi deputat în Parlamentul R. Moldova (1999-2001). În paralel, îndeplineşte funcţia de şef al Secţiei de literatură clasică a Institutului de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, obţine doctoratul în filologie în 1998, cu teza „Eminescu, poet al Fiinţei” (conducător, Eugen Simion) şi predă la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău. În 1991 devine membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (în 1992), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994 este ales şi membru al consiliului director al acesteia), membru al PEN-clubului, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005), vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cetăţean de onoare al Craiovei (în 2005, alături de Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Vasile Tărâţeanu). Este director al revistei „Viaţa Basarabiei” şi în colegiile publicaţiilor „Caiete critice”, „Viaţa românească”, preşedinte fondator al Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Personalitatea şi creaţia sa au fost onorate cu numeroase premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995, 2000), Fundaţia Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor din România (1997) şi distincţii: maestru al literaturii din R. Moldova (1992), Ordinul Republicii (refuzat în semn de protest împotriva decorării cu acelaşi ordin a fostului prim secretar bolşevic, I. I. Bodiul), medalia jubiliară „Mihai Eminescu” a României şi R. Moldova, Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de cavaler al României etc. Membru fondator al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viaţă unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita o serie de eseuri despre scriitorii premoderni ce au trăit şi creat în arealul târgoviştean. Multe din aceste cărţi au primit premii ale SST: „Prometeu şi Pandora. Eseuri despre Ion Heliade Rădulescu şi/sau Itinerar critic dâmboviţeano-basarabean” (2007), „Ion Heliade Rădulescu. Panhymiul Fiinţei” (2009), „Grigore Alexandrescu: «însuflarea» fiinţării” (2010), „Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Prefacerea firii” (2011). Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Premiul pentru eseu – „Prometeu şi Pandora. Eseuri despre Ion Heliade Rădulescu şi/sau Itinerar critic dâmboviţeano-basarabean” (2007); Premiul „Costache Olăreanu” pentru eseu – „Ion Heliade Rădulescu. Panhymiul Fiinţei” (2009); Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară – „Grigore Alexandrescu: „însuflarea” fiinţării” (2010) şi Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară – „Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Prefacerea firii” (2012).

Scrieri (selectiv)

Maturitate: [culeg. de studii lit. şi art. de critică] / alcăt. S. Cibotaru, M. Cimpoi. – Ch.: Lumina, 1967; Ganenco, Petru. Chiriac, Vladimir. Poezia clasică moldovenească: (indicaţii metod.) / sub. red. lui M. Cimpoi. – Ch.: Cartea Mold., 1968; Bârcă, G. După însurătoare: [povestiri umoristice] / sub. red. lui M. Cimpoi. – Ch.: Cartea Mold., 1969; „Disocieri”, 1969; „Alte disocieri”, 1971; „Profiluri literare”, Chişinău, 1972; Dintre sute de catarge: [tineri poeţi, prozatori] / alcăt. M. Cimpoi şi G. Blănaru. – Ch.: 1973; Dintre sute de catarge: [tineri poeţi, prozatori] / alcăt. M. Cimpoi şi I. Ciocanu. – Ch.: Cartea Mold. . – 1975; Popovici, C. Eminescu. Viaţa şi opera /red. de M. Cimpoi; prez. graf. de I. Cârmu. – Ed. a 2–a, revăz. şi compl. – Ch.: Cartea Mold., 1976; Scena = Scena, 1974/75 [almanah al evenimentelor din viaţa teatrală a republicii] / alcăt. : M. Cimpoi. – Ch.: Lit. artistică, 1977; Maèty bereg pokidaût: Molodaâ mold. poéziâ: [sb. stihov] / sost. M. Cimpoi. – Ch.: Lit. artistică, 1977; Dintre sute de catarge ’77: Tineri poeţi, prozatori, critici / selecţ. M. Cimpoi. – Ch.: Lit. artistică, 1977; Cântaţi proveghitori…: Din lirica ostăşească: [versuri]. Pentru şc. Medie /selecţ. I. Vieru; colegiul de red. : N. Savostin, M. Cimpoi, A. Ciocanu. – Ch.: Literatura artistică, 1978; Dintre sute de catarge 80: Tineri poeţi, prozatori, critici / selecţ. M. Cimpoi, I. Ciocanu; coleg. red. : A. Busuioc, V. Romanciuc. – Ch.: Lit. artistică, 1980; Cicatricea lui Ulysse, 1982; Vieru, Gr. Poezii: [pentru şc. medie] / selecţ. şi pref. de M. Cimpoi; prez. graf. de Gh. Vrabie. – Ch.: Lit. artistică, 1983; Pagini de teorie şi critica literară: Pentru şc. medie / C. Cibotaru, E. Botezatu, H. Corbu ş. a.; alcăt. : M. Cimpoi; pict. O. Martînov. – Ch.: Lit. artistică, 1983; Întoarcerea la izvoare (eseu despre Grigore Vieru), 1985; Creaţia lui Druţă în şcoală, 1986; Istoria literaturii moldoveneşti: Monografie: În trei volume / col. de red. al volumului M. Dolgan, N. Bileţchi, A. Gavrilov, B. Istru, H. Corbu, M. Cimpoi. – Ch.: Ştiinţa, 1986–1990; Eminescu, M. Împărat şi proletar: Poezii: Pentru copii şi adolescenţi; ed. îngr. de M. Cimpoi; col. de red. : V. A. Aramă ş. a. – Ch.: Lumina, 1988; „Duminica valorilor”, 1989; Patrimoniu: Almanahul bibliofililor din Moldova / Societatea „Vasile Alecsandri” a prietenilor cărţii din Republica Moldova; red. – şef. : A. Rău. – Ch.: Hyperion, 1991. [Nr.] 3. Lui Eminescu la împlinirea unui centenar (1889–1989) al trecerii în nemurire a marelui poet naţional: [volum comemorativ] / alcăt. M. Cimpoi., Chişinău: Hyperion, 1991; Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni / col. de red. : M. Dolgan, V. Beşleagă, I. Ciobanu, V. Vasilache, M. Cimpoi. – Bucureşti: Ed. Prietenii Cărţii, 1992; Matcovschi, D. Floare Basarabie: Poeme de după întîia moarte / apare sub îngrijirea lui V. Crăciun, M. Cimpoi. – Bucureşti, 1992; Caiete de cultură: Ediţie specială a săptămânalului „Viaţa satului” / resp. de ed. M. Cimpoi, V. Spinei, L. Butnaru, M. Morăraş // Viaţa satului. – 1994–1997; „Basarabia sub steaua exilului”, Bucureşti, 1994; „Lucian Blaga. Paradisiacul. Lucifericul. Mioriticul”, poem critic, 1997; „Mărul de aur”, Valori româneşti în perspectivă europeană, 1998; „Cumpăna cu două ciuturi”, 2000; „Brancuşi, poet al ne-sfârşirii”, 2001; „Spre un nou Eminescu” (dialoguri cu eminescologii din lume), Chişinău, 1993 şi Bucureşti, 1995; „Căderea în sus a Luceafarului”, Galaţi, 1993; „Narcis şi Hyperion”, Chişinău, 1979, 1985, sau colecţia „Eminesciana”, Iaşi, 1994; Chişinău: [album consacrat jubileului de 560 ani] / comanditar: Primăria Municipiului Chişinău; Colab.: I. Filip, I. Mânăscurtă, M. Cimpoi. – Ch.: EUS, 1996; „Plânsul Demiurgului”, 1998; „Mă topesc în flăcări”, dialoguri cu eminescologii cunoscuţi (1999, 2001); „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996, 1997, 2002) – (monografie continuând demonstraţia lui George Călinescu că „Literatura română este una şi indivizibilă”); „Sfinte firi vizionare” (clasicii români: medalioane), Chişinău, 1995; Eminescu – pururi tânăr. Dedicaţii lirice: [Vol. I]: 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, 15 ian. 1850-15 ian. 2000 / ed., antologie, aparat critic de Cristina Crăciun şi Victor Crăciun; cuv. înainte de Eugen Simion; argument de Victor Crăciun; Întâistătătorul M. Cimpoi; concepţie graf. : Vl. Zmeev. – Ch.: Litera; Bucureşti: David, 1998; Dabija, Nicolae. Icoană spartă, Basarabia: Cu o prezentare de Mihai Cimpoi. – Craiova: Scrisul românesc, 1998; Eminescu – înfăşurat în manta-mi…: Memorialistică. Mărturiile contemporanilor: [Vol. II.] /elab. Mihai Cimpoi…. – Ch.: Litera; Bucureşti: David, 1999; Eminescu – steaua singurătăţii: Efigii şi secvenţe literare: [Vol. III.] /elab. Mihai Cimpoi; st. introd. de Victor Crăciunie. – Ch.: Litera; Bucureşti: David, 1999; Eminescu – propriul vis: Prefeţe difinitori: [Vol. IV.] /coord. Mihai Cimpoi ; ed. antologie, aparat critic de Fănuş Băileşteanu; st. introd: Ion Rotaru. – Ch.: Litera: Bucureşti: David, 1999; Eminescu – pe mine mie redă–mă: Contribuţii istorico–literare până la 1939: [Vol. V] /elab. Mihai Cimpoi… . – Ch.: Litera: Bucureşti: David, 1999; Eminescu – pe mine mie redă–mă: Contribuţii istorico–literare până la 1940-1999: [Vol. VI] /elab. Mihai Cimpoi… . – Ch.: Litera: Bucureşti: David, 1999; Eminescu – mă topesc în flacări: Dialogiri cu eminescologi din lume: [Vol. IX] / elab. Mihai Cimpoi… . – Ch.: Litera; Bucureşti: David, 1999; Eminescu – pasărea Phoenix: Capodopere şi texte fundamentale: [Vol. X] / elab. Mihai Cimpoi… . – Ch.: Litera; Bucureşti: David, 1999; 2000: 150 de ani cu Eminescu: [calendar] / Fundaţia Eminescu – 150, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni; proiect: Mihai Cimpoi; edit. Anatol şi Dan Vidraşcu; concep. graf. şi design: Vladimir Zmeev; fotogr. : Pavel Cuzuioc… . – Ch.: Litera; Bucureşti: David: Litera internaţional, 1999; Eminescu – focul meu: Imaginea poetului în arte: [Vol. VII], 2000; Mihai Eminescu. Opere, (în 8 vol.), 2001; Lumea ca o carte, Colecţia „Biblioteca Ideea Europeană – Eseu”, 2004; Critice, Po(i)etica arhetipala, vol. V, Fundaţia Scrisul românesc, Craiova, 2005; Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluri existenţiale eminesciene, Colecţia Critică şi istorie literară, Iaşi, 2007; Ion Heliade-Rădulescu. Panhymniul fiinţei, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2008; Grigore Alexandrescu. Însuflarea fiinţării, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2009; Vasile Cârlova. Poetul sufletului mâhnit, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2010; I. Al. Brătescu-Voineşti. Prefacerea firii, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2011; Ion Ghica. Amintirea ca existenţă, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2012.

Referinţe

Mihai Cimpoi: Biobibliogr. Bibl. Municipala B. P. Haşdeu /alcăt. : L. Kulikovski, T. Verebcean. – Ch. : Litera, 2002; Băileşteanu, Fănuş. Mihai Cimpoi: În George Călinescu dintre Prut şi Nistru //Mihai Cimpoi: Biobibliogr. – Ch., 2002. – p. 16; Filip, Iulian. Integrarea europeană are nevoie de Mihai Cimpoi // Mihai Cimpoi: Biobibliogr. – Ch., 2002; Mihai Cimpoi// Ciocanu, Ion. Literatura româna contemporană din Republica Moldova… ; Mihai Cimpoi// Istoria ilustrată a literaturii române. Album de Boris Crăciun: Ed a II–a. Iaşi, 2002; Ciopraga, Constantin. Un remarcabil eminescolog – Mihai Cimpoi //Mihai Cimpoi: Biobibliogr. – Ch., 2002; Vatamanu, Ion. Roşul mac: Pentru Mihai Cimpoi: [versuri] // Glasul naţiunii, 2002, 9 mai; Băileşteanu, Fănus. Un George Călinescu dintre Prut şi Nistru // Limba română, 2002, nr. 7-9, p. 43. Butnaru, Leo. Temei pentru a defini duminica // Florile dalbe, 2002, 1 sept., p. 8; Ciopraga, Constantin. Mihai Cimpoi – LX // Limba română, 2002, nr. 7-9, p. 41-42; Convorbiri literare, 2002, nr. 9, p. 22-23; Crăciun, Victor. O conştiinţă matură // Limba română, nr. 7-9, p. 54-55; Dabija, Nicolae. Geamul lui Cimpoi // Lit. şi arta, 2002, 29 aug., p. 1; Filip, Iulian. Integritatea europeană are nevoie de Mihai Cimpoi, care nu vorbeşte degeaba despre frontiere – le îmblânzeşte // Literatură şi artă, 2002, 29 aug., p. 3; Hadârcă, Ion. Mihai, Cimpoi, sau Cumpăna vizionară // Timpul, 2002, 30 aug., p. 11; Simion, Eugen. Bucurie: [Mihai Cimpoi, 60] // Limba română, 2002, nr. 7-9, p. 39; Suceveanu, Arcadie. Arhitectul Cetăţii Livreşti // Lit. şi arta, 2002, 29 aug., p. 1; Teoctist. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Gânduri la aniversare: [Mihai Cimpoi, 60] // Limba română, 2002, nr. 7-9, p. 38. ; Vangheli, Spiridon. Dragă Mihai! // Lit. şi arta, 2002, 5 sept., p. 1; Vieru, Grigore. Mihai Cimpoi – un fenomen literar // Lit. şi arta, 2002, 29 aug., p. 1; Mănuca, Dan. Dramatismul cumpenei critice: [analiza activităţii literare a criticului M. Cimpoi] // Convorbiri literare, 2001, nr. 7, p. 25, 40; Nicolae Breban despre Mihai Cimpoi// România km 0, 2001, anul III, nr. 1-2 (4), p. 10; Ciopraga, Constantin: Cuvânt introductiv // Eminescu – mă topesc în flacări. – Bucureşti, 2000, P. 5-10; Stan, Mihai. Supravieţuirea prin literatură // Litere, 2000, Dec. (nr. 9), p. 22-24; Vatamanu, Ion. Roşul mac: pentru Mihai Cimpoi // Vatamanu, Ion. Nimic nu–i zero. – Ch., 2000. – P. 134; Zaciu, Mircea. Mihai Cimpoi // Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian. Sasu, Aurel. Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, Bucureşti, 2000, P. 167-169; Nedelcea, Tudor. Eminescu – poet al Fiinţei în viziunea lui Mihai Cimpoi // Lit. şi arta, 1999, 10 iunie, p. 4;

Opinii

Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clişeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluenţă a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu şi G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanţează înţelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective între Eminescu şi Kant, Eminescu şi Hegel. După opinia sa îndreptăţită, Eminescu se identifică unui homo dacicus, unui homo folcloricus, unui homo naturalis şi unui homo religiosus. Toate aceste ipostaze ale devenirii lui Eminescu se rezumă în homo eminescianus. (Tudor Nedelcea)

Autor a 60 de studii şi eseuri monografice, a peste 3000 de studii şi articole apărute în publicaţiile literare din spaţiul românesc şi de peste hotare, dar şi a peste 200 de studii de prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ş.a., spirit vulcanic şi, totodată, stăpânit de dreapta cumpănă, preocupat vreme de peste 40 de ani de trecerea de la o mentalitate literară la alta, Mihai Cimpoi, prin felul său de a fi în literatură, prin spiritul său viu, generator de idei şi capabil să soluţioneze cele mai dificile probleme, rămâne a fi nu doar un Om al cetăţii, ci şi un termen de referinţă atunci când se vorbeşte de rezistenţa prin cultură. El face parte, deopotrivă, din toate generaţiile actuale de scriitori români şi este aidoma unui far pentru „sutele de catarge” ce se avântă pe mările neliniştite ale logosului. (Valeriu Matei)

Mihai Cimpoi este, înainte de toate, un bun român; apoi, un profesionist excepţional pregătit, cunoscător al întregii literaturi române şi a tot ce este relevant în literatura şi artele moderne; e înclinat spre filosofia culturii. În ceea ce priveşte literatura basarabeană: cunoaşte tot, chiar dacă nu arată, iubirea de locurile sale este îndeajuns de mare pentru a permite referinţe pozitive pentru toată lumea, ba chiar să şi supraliciteze scrisul multora, scriind el însuşi frumos şi eludând unele aspecte dezagreabil antic româneşti, de apatheid ale unor localnici de acelaşi neam, considerând, poate nu foarte just pentru unul care e atras şi de etică şi de filosofie, că limba este fundamentală restul trecător istoric, adică şi sovieticul. […] Patriotismul local îl determină să asume scriitori de dincolo de zonă, şi să-i împingă dincolo; deducţia şi inducţia funcţionează. Sunt multe formule memorabile în textele sale. (Marin Popa)

„O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” mi se pare serioasă, credibilă, cu multe judecăţi drepte. „Plusează”, cum se zice în limbajul boemei literare, şi este firesc să fie aşa, pentru că de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine ştie să citească îşi dă seama de proporţiile reale ale operei. […] El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informaţia cu o estetică dominată de conceptele arhetipale şi de acelea […] luate de la trăirişti (Noica în primul rând). (Eugen Simion)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s