Imagine

La Mulţi Ani, domnule Academician Mihai Cimpoi

La Mulţi Ani, Domnule Academician,
vă urează toţi doctornaţii DVS.

Anunțuri
De academic Publicat în carti

Premiul „Constantin Stere”

Academicianul Mihai Cimpoi a fost distins cu Premiul “Constantin Stere”,
pentru volumul „Dicționar de teorie și critică literară”, realizat la un înalt nivel științific,
conform noilor metode și abordări teoretice.

Mihai Cimpoi

De academic Publicat în carti

„CRUDA TAINĂ” EXISTENŢIALĂ EMINESCIANĂ

Mihai Cimpoi

Dacă e să-l surprindem pe Eminescu într-o imagine-sinteză, într-un chip-sumum, am putea recurge la diferite poezii; relevantă este, întâi de toate, „panorama deşertăciunilor” Memento mori, în care poetul „ascultă cu adâncime glasul gândurilor sale” şi „uriaşa roată a vremii înapoi o întoarce”.
Fireşte, finalul marelui poem ne aduce, în cheia obişnuitului mod metapo(i)etic sub semnul desfăşurării legii dinamice a contradictoriului (în sensul lui Ştefan Lupaşcu), mărturia unei edificări piramidale a gândurilor (a „popoarelor de gândire” – supradimensionare hiperbolică ce sugerează hybrisul meditaţiei), dar şi „ a unui grăunte de-ndoială” care se mestecă în adevăruri şi risipeşte în vânt „popoarele de gândire” punându-l pe poet în faţa Zadarului.
Se leagă aici, încă o dată, nodul tragic al cugetării eminesciene, străbătute de vânturile reci şi devastatoare ale dialecticii – „Ca s-explic a ta fiinţă, de gândiri am pus popoare,/ Ca idee pe idee să clădească pân-în soare,/ Cum popoarele antice în al Asiei pământ/ Au unit stâncă pe stâncă, mur pe mur s-ajungă-n ceruri,/ Un grăunte de-ndoială mestecat în adevăruri/ Şi popoarele-mi de gânduri risipescu-se în vânt”.
Răspunsurile stăruitoare la obsesivele şi fundamentalele întrebări „de tine” („Cine eşti?”, „Care este chipul tău?”) devin mute, se relativizează, se pun sub semnul neantizator al zădărniciei ecleziastice: „Cum eşti tu nimeni n-o ştie. Întrebările de tine,/ Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine/ Şi prin valuri de gândire mitici stânce se sulev;/ Nici un chip pe care lumea ţi-l atribuieşte ţie/ Nu-i etern, ci cu mari cete d-înger, de fiinţă o mie./ C-un cer încărcat de mite asfinţeşti din ev în ev”.
Meditaţia interogativă, interogaţia fiind axul mitopo(i)eticii eminesciene, se referă în continuare la Timp, cel care măsoară intervalul de la naştere până la moarte şi cel care nici el nu dă nici un răspuns aşteptat, semănând cu un Sfinx mut, figurat şi el altă dată, în poezie şi în publicistică: „Timp, căci din izvoru-ţi curge a istoriei gândire,/ Poţi răspunde la-ntrebarea ce pătrunde-a noastră fire,/ La enigmele din cari ne simţim a fi compuşi?/ Nu!… Tu măsuri intervalul de la leagăn pân-la groapă,/ În ăst-spaţ’ nu-i adevărul. Orologiu eşti [ce sapă…]/ În nedând v-o dezlegare, duci l-a dezlegărei uşi”. Continuă lectura

De academic Publicat în carti

Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia aV

O frumoasă continuare a Sărbătorii Limba Noastră Română,
ediţia a V a Congresului Mondial al Eminescologilor
s-a desfăţurat în perioada 3-4 septembrie 2016.
Lucrările în plen ale Congresului s-au desfăşurat
în sala azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
şi ziua a doua – la Centrul Academic Eminescu.

Poze de amator.

FAN CLUB

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

oo
1-1

 

Mihai Cimpoi

 

Centrul Eminescu

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

 

100_8803

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

Mihai Cimpoi

Vasile Bahnaru

De academic Publicat în carti

Academicianul Mihai Cimpoi la Alba Iulia

1-decembrie_Alba-Iulia-820x300[1]

Academician Mihai Cimpoi: Românii basarabeni, într-un ceas de cumpănă

Românii basarabeni se află într-un ceas de cumpănă, iar drumul european al Republicii Moldova e plin de „ceţurile” instabilităţii, a declarat, duminică, la Alba Iulia, academicianul Mihai Cimpoi, în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti.

„Vă vorbesc, din păcate, într-un ceas de cumpănă pentru românii basarabeni, asupra cărora, vorba lui Mircea Eliade, se exercită din plin teroarea istoriei. (…). Noi, cei de peste Prut, am ajuns la marginea prăpastiei, şi nu e vorba de prăpastia lui Pascal sau de abisul filozofic, ci o prăpastie la propriu şi la figurat, prăpastie în toate sensurile, politică, economică, morală, spiritual”, a afirmat academician Mihai Cimpoi, în discursul rostit în faţa a peste o sută de delegaţi din 35 de ţări şi zone de românitate.
Academicianul a menţionat că dacă în urmă cu doi ani saluta entuziast semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi Cutia Pandorei s-a deschis.
„Dacă acum doi ani, chiar în această sală, salutam printr-un entuziasm deosebit semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi trebuie să constatăm, cu tristeţe, că drumul nostru european e plin de ceţurile instabilităţii. Cutia Pandorei s-a deschis şi toate relele curg deasupra noastră. Cine a deschis-o? Întrebarea e cu multe răspunsuri, căci ne gândim la şmecherii care au furat miliardul, furt de proporţii monstruoase în lumea modernă, la oligarhii care se află în poziţii cheie la ora aceasta peste tot la noi, acolo, la socialiştii lui (Igor – n.r.) Dodon, care au „grijă” mare pentru statalitate şi se tot consultă cu Moscova, la comuniştii lui Voronin care, vorba lui Arghezi, una spun şi alta fumează, la aleşii proeuropeni din parlament, care se tot ceartă şi au substituit integrarea cu dezintegrarea”, a susţinut Mihai Cimpoi.
Academicianul consideră că este firesc că Parlamentul European a adresat critici dure la adresa parlamentarilor de la Chişinău. „Statul moldovean a devenit cel mai sărac, cel mai corupt şi cel mai instabil stat din lume. Şi această stare de instabilitate l-a determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să retragă împrumutul de 150 de milioane de euro promişi pentru redresarea situaţiei”, a mai spus Mihai Cimpoi.
Peste o sută de români din diasporă, din 35 de ţări şi zone de românitate, participă, duminică şi luni, la Alba Iulia şi Zlatna, la cea de-a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, manifestare organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi al autorităţilor locale din cele două oraşe.
Printre personalităţile prezente la Alba Iulia la acest congres se află academicianul şi scriitorul Mihai Cimpoi şi prof.dr. Vasile Grozav din Republica Moldova, academicianul şi compozitorul Eugen Doga din Rusia şi poetul şi academicianul Vasile Tărâţeanu din Ucraina.
Prima ediţie a Congresului a avut loc în 1993, la Băile Herculane, la iniţiativa Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în vederea cunoaşterii românităţii, a întăririi legăturilor românilor din lumea întreagă cu ţara şi a stabilirii sprijinului necesar ce trebuie să fie acordat de România comunităţilor româneşti de pretutindeni. Din 2002, Congresul se desfăşoară la Alba Iulia. De-a lungul celor XIX ediţii, la congres au participat peste 6.000 de români din peste 46 de ţări şi zone de românitate.
AGERPRES
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:DNwU22Cf0XEJ:www.mesageruldecovasna.ro/stiri/academician-mihai-cimpoi-romanii-basarabeni-intr-un-ceas-de-cumpana/+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=md

De academic Publicat în carti

Salonul Internațional de Carte, BNRM, 2013

Limba Noastră Română

Mihai Cimpoi, Eugen Simion

Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi

Mihai Cimpoi

Mihai Cimpoi

Una dintre cele mai frumoase (dacă nu: cea mai frumoasă) lansare
la Salonul Internațional de Carte
a produso Academia Europeană a Societății Civile,
condusă de poeta Renata Verejanu,
la 1 septembrie 2013, duminică, ora 14.00
în Sala de Conferințe a BNRM.
Academia a lansat câteva cărți alcătuite de Daniel Verejanu,
doctorand la Institutul de Filologie a AȘM,
evidențiindu-se volumul Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi,
Limba Noastră Română
și câteva cărți de poeme ale Renatei Verejanu.
La lansare au participat academicienii
Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Vasile Tărățeanu, Eugen Doga, Valeriu Matei, Ion Dediu, Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AȘM,
scriitorii Renata Verejanu, Tudor Palladi, Otilia Dediu, Ion Cuzuioc, Tudor Zanet,
Arcadie Suceveanu, Victor Prohin, Nina Slutu-Suruceanu, Claudia Partoli,
Efim Tarlapan, Zinaida Cenușă, Andrei Strâmbeanu, Vitalie Răileanu, Elena Tămâzlâcaru,
Lidia Grosu, Victor Ladaniuc, Vasile Căpățână, Victor Rusu, Vasile Ciubuc,
artistul plastic Ion Chitoroagă, mass media, profesori universitari, studenți,
îndrăgostiți de limba română…

Hello world!

1731

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Welcome to Mihai Cimpoi. Bine ati venit in lumea lui Mihai Cimpoi. Dupa plecarea in nemurire a lui Grigore Vieru lumea parca s-a trezit. Sau cel putin si-a amintit ca are cultura, scriitori, personalitati…

4 februarie 2009, Chisinau, Moldova