Mihai Cimpoi, prelegeri la Centrul Academic Eminescu

REFLECŢII ASUPRA PRELEGERII – EMINESCU ÎN NOI INTERPRETĂRI

p12662211

Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău a pus începutul unui nou Proiect de Prelegeri în scopul afirmării culturii române universale. Prelegerile se vor susţine săptămânal, iar tematica se va axa pe diverse domenii: cultură, artă, literatură… Au asistat: academicianul Mihai Cimpoi, eminescolog, critic şi istoric literar, profesor; Ion Ciocanu, scriitor, critic literar, Dumitru Apetri, critic literar, Ion Gorgan, scriitor; Vasile Grozavu, Mihai Morăraș, jurnalist, Miroslava Metleaeva, scriitoare, traducătoare,  Renata Verejanu, poetă;  Nina Josu, jurnalist, corespondent la ziarul Literatura şi Arta; Andrei Viziru, jurnalist, Radio Moldova; Alexei Marulea, jurnalist; Maria Saharneanu, jurnalist, Radio Vocea Basarabiei; Floarea Rotaru, autor de texte şi muzică; Dumitru Gabura, psiholog, jurist, doctorand la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe; Daniel Verejanu, doctorand la acelaşi institut, conducător ştiinţific domnul Mihai Cimpoi, etc. Au mai asistat, elevii clasei a XI-a de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, însoţiţi de bibliotecară, doamna Aculina Golovatenco. Academicianul Valeriu Matei, preşedintele institutului şi moderatorul şedinţei  ne-a informat despre obiectivele şi aşteptările acestui proiet. Dumnealui a menţionat de ce prima prelegere se ţine la Centrul Academic Internaţional Eminescu şi este dedicată tot Marelui Poet al Neamului, accentuând că Eminescu este exponentul culturii româneşti şi universale. Domnul Matei a făcut bibliotecii şi o donaţie de carte… Acestea fiind spuse, i-a oferit cuvântul domnului academician Mihai Cimpoi, care a şi ţinut prelegerea. Dumnealui a menţionat printre altele: Personalitatea şi opera  lui Eminescu continuie să fie un obiect de studiu nu numai în context românesc, dar şi universal, contribuind astfel la unitatea culturii universale în context românesc. Astăzi venim cu noi apariţii editoriale. Spre exemplu, Georghe Doca vorbeşte despre interpretarea fractală. El consideră că Eminescu este fractal în Călin Nebunul, Andrei Mureşanu, Înger şi Demon… se mai ocupă şi de dialogism la Eminescu – relaţia Eu -Tu.

Domnul Cimpoi vine cu informaţii, în mod special despre poemul Luceafărul, tradus într-o multitudine de limbi. Accentuiează cele mai reuşite traduceri în limbile slave, dând şi câteva nume: Vitalii Kolodii (Cernăuţi), Miroslava Metleaev (Chişinău), etc. Vorbeşte despre eminescologul maghiar Săluc Horvat, care face 26 de traduceri, iar Odă. În metru antic este tradusă în 14 variante, tot aici îşi aminteşte de Frante Zoldan. Elevii au rămas foarte impresionaţi, când au aflat că opera eminesciană este tradusă la moment în circa 80 de limbi. Dumitru Copilu-Copillin a găsit ediţii în volume şi monografii, iar în emisiuni radio şi TV în aproape 260 de limbi. Mihai Eminescu a cunoscut sanscrita, după cum susţine autoarea Oniţa Boş, el cunoştea cam 2000 de cuvinte, care i-au fost de ajuns ca să citească şi să înţeleagă Ricveda (din eposul indian, concepţii despre facerea şi dispariţia lumii) ca mai apoi să le folosească în Scrisoarea I, Luceafărul, etc. Marco Cugno, autor italian a urmărit toate variantele Luceafărului. Gisele Vanhese, într-o monografie scrisă în franceză şi mai apoi tradusă la Iaşi, porneşte de la motivul zeităţii întunecate, căderea zeilor, Eminescu este preocupat, accentuiază autoarea, mai mult de o identitate masculină, vorbind despre Zburător în rolul fiului nopţii… Zburătorul este o contopire a motivului livresc şi a motivului popular, care le erotizează pe fete la vârsta puberală. Călin – file din poveste, Înger şi Demon, Călin Nebunul, Luceafărul, sunt creaţii în care găsim motivul zburătorului. Acelaşi motiv îl găsim şi la Mircea Eliade în romanul Şarpele.

În cadrul prelegerii domnul Cimpoi ne prezintă cartea lui Constantin Cubleşan Eminescu în exegeze critice, apărută la editura Junimea , Iaşi în 2014. Cartea conţine mai multe capitole: Biografia . Contribuţii documentare; Opera. Coordonate ideatice; În context universal; Rememorări; Stilul şi limba; Bibliografie. Ediţii; Interpretări didactice; Caleidoscop. Toate aceste documente vorbesc despre fenomenul Eminescu. Autorul menţionează că, acum, când s-au desfiinţat graniţele geografice pe bătrânul continent nu înseamnă câtuşi de puţin nivelarea culturilor, renunţarea la specificul cultural (etnic, istoric) al naţiunilor ce compun această mare confrerie. Dinpotrivă. Cu cât ne vom demonstra particularitatea de gândire, de simţire, de fiinţare istorică, alături de mizele economice, ştiinţifice şi politice, cu atât vom fi stimaţi ca popor, ca naţiune…Și un argument forte este Eminescu cu care putem veni în sprijinul recunoaşterii identităţii noastre spirituale. În acest sens cred că avem nevoie de un  institut pentru studiul şi promovarea integrală în lume a operei  lui Mihai Eminescu.

Un moment emoţionant a fost demonstrarea unei foi din registrul Universităţii din Berlin, anii 1872-1875, care atestă că Mihai Eminescu a fost student ordinar la Facultatea de Filozofie şi că nu şi-a putut ridica diploma din motive financiare. Ne-au mai fost prezentate câteva variante ale poemului  Luceafărul, tradus în limba germană. A fost o prelegere consistentă cu multă informaţie nouă pentru elevi, dar şi pentru savanţi şi alţi oaspeţi prezenţi în sală. I-am mulţumit mult domnului Mihai Cimpoi, dar şi domnului Valeriu Matei pentru prilejul oferit de a fi primii în acest proiec, ne-am urat reciproc succese pe tărâmul cunoaşterii şi promovării valorilor naţionale, dar şi universal.

Larisa Arseni. Colaboratoare CAIE.

12043217_844501408992929_7332939978220047004_nMihai Cimpoi, Renata VerejanuMihai Cimpoi, Renata Verejanu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s