Mihai Cimpoi despre Grigore Vieru

AXA LUMII 

Grigore Vieru este un poet prin excelenţă al Mamei şi maternităţii. Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei care este unul, matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Mumă în genere. Mama va fi naturalizată, după cum, în acelaşi sens, natura va îi maternizată; identitatea ontologică se exprimă prin paralelismul perfect dintre mişcările sufleteşti materne şi cele cosmice: «Uşoară, maică, uşoară,/C-ai putea să mergi călcând/Pe seminţele ce zboară / Intre ceruri şi pământ/În priviri/c-un fel de teamă,/Fericită totuşi eşti — /Iarba ştie cum te cheamă, / Steaua ştie ce gîndeşti» (Făptura mamei). Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea de echilibru a omului şi universului: «Această lună lină/De nu va răsări,/În locu-i răsări-va / Lin chipul maică-mi». Maternitatea este eminamente Neuitare şi poezia lui Vieru realizează, în fond, dubla mişcare de înaintare-întoarcere în circuitul, constant reluat, al Amintirii.

Marea Mamă, în jurul căreia gravitează dorinţele umanităţii, e arhetipul principiului structurant al universului ce se prefigurează în zorii omenirii, generând cunoscutele figuri mitice: Mama Pâinii, Astarte, Isis, Maya, Magna, Mater, Anaitis, Afrodita, Sybele, Reya, Geya, Demeter, Miriam sau Diana, Ephesia, o multimamia, care apare ca o reprezentare iconografică a naturii în formă de femeie care ţine un glob pământesc, mod de a exprima acţiunea de a ocroti şi a alimenta tot ce este viu.

În lirica lui Vieru străvechiul motiv este cultivat pe fecundul sol al tradiţiei româneşti, care naşte o anume notă specifică a apropierii calde, învăluitoare, intimizatoare şi înnemuitoare.

Grigore Vieru este un poet remarcabil al copilăriei ca stare plenară, ca al doilea univers, creat de copil, adevărat homo ludens. Jocul ca atitudine suverană faţă de real presupune imaginaţie, simţul metaforicului şi al familiarităţii lucrurilor: copilul lui Vieru, care preface curcubeul într-o coardă, are ca date organice atât impulsul de jos, cât şi percepţia intuitivă a frumosului; el nu mai este o jucărie oarecare, ci parte integrantă a fiinţei jucătorului. Graţie cunoaşterii profunde a logicii şi psihologiei infantile, Vieru a creat unele din cele mai frumoase versuri pentru copii din poezia românească: «Am găsit în prag un ou,/Ouşorul este nou /Nou ca rouă de sub stele,/Cald ca gura mamei mele» (Oul); «Bate toamna nucile,/Aureşte frunzele, / Rumeneşte merele./Ce eşti trist, măi greiere?» (Toamna). «Suie frunză, urcă ram:/«Tare mult de lucru am!»/Trece vale, trece coasta:/«Tare-i scurtă viaţa asta» (Furnica); «Pe ramul verde tace — / O pasăre măiastră, / Cu drag şi cu mirare /Ascultă limba noastră./ De-ar spune şi cuvinte/Cînd cîntă la fereastră, / Ea le-ar lua, ştiu bine,/ Din limba sfîntă-a noastră» (Frumoasă-i limba noastră).

Grigore Vieru reactualizează şi dă un farmec original motivului universal şi totodată specific-românesc al copilăriei, concepută ca axis spiritual, ca tărâm al primordiilor şi jocului recreator de lume, ca paradis recuperat prin simţul nealterat de «secolul grăbit» al candonlor şi frăgezimilor.

Un capitol aparte în creaţia sa îl constituie poezia de inspiraţie „naţională şi socială pe linia tradiţională Eminescu — Alecsandri — Coşbuc — Mateevici — Goga, poezia — strigăt existenţial, oracular — mesianică şi înverşunat-pamfletară: «Sunt pata cea de sânge, zisă / Republica Moldovenească / Ce-n loc să frigă ucigaşii / încearcă veşnic să-i zâmbească. / Sunt dorul care zboară peste/Zăgaz şi apă înspumată — /Un fel de tristă libertate/Cu lacrimi mari încoronata. / Sunt Prutul singur şi istoric,/ Ghimpată sârmă îl răneşte /lI suge de-o vecie mare/El de-o veşnicie izvorăşte / Sunt doina, taina ei, pe care / Nu poţi s-o-năbuşi, nici s-o sperii. / Chiar daca-ar fi acoperită/Cu — o mie una de Siberii» (Sunt).

Pe versurile lui Grigore Vieru, structural-cantabile, au fost compuse numeroase cântece, foarte populare în Basarabia şi în întreg spaţiul românesc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s