ANUL ACADEMICIANULUI MIHAI CIMPOI

La EMINESCIANA – 2017,
eveniment cultural-educaţional important,
desfăşurat de Centrul Academic Eminescu,
după prelegerile excepţionale ale academicianului Mihai Cimpoi
despre marele Eminescu,
eveniment la care au vorbit
Elena Dabija, directoarea Centrului,
scriitoarea Renata Verejanu,
poeţii Ştefan Sofronovici.
Tatiana Scripa (Cernăuţi)
Tatiana Afanas-Crăciun,
elevi de la colegiile şi liceele
din cartierul Botanica,
au răsunat cântece şi poezii –
a fost demarat
ANUL ACADEMICIANULUI MIHAI CIMPOI…
Lunar se vor desfăşura evenimente
prin care se va promova
opera şi acrivitatea
filosofului culturii.
Coordonatorul proiectului e Daniel Verejanu,
preşedintele Clubului Consiliului Europei
şi vice-preşedintele Federaţiei din Moldova a
Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO.

Mihai Cimpoi, Renata Verejanu

 

 

 

 

 

 

 

16128041_746019075549215_826201611_n

 

Mihai Cimpoi, Tatiana Afanas-Crăciun

 

Mihai Cimpoi, Renata Verejanu

 

Mihai Cimpoi

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Cimpoi

 

Din mesajele care vin pentru acad.Mihai Cimpoi:
Oridecâteori intru în Labirintul Măriei Sale, am impresia
că stau în fața Catedralei întregului neam
cu bolta înfiptă în infinitul măreției sale-Mihaicimpo(i)etice.
Și, oridecâteori m-aș apleca asupra vreunei pagini
care-i profilează atât de viu chipul-ne profilează în genune –
îl văd aflat în fața mea, spunându-mi:
,,Fiți atenți, lumea este nu numai atât cât se vede,
răsfoiți-i adâncimile, ca să-i interpătrundeți frumusețea…”
Așa să fie, Maestate! Atât, cât lumina-ți demiurgică
ne va acuprinde prezența, atât ne vom ști aflați
pe drumul dreptelor compliniri.
Să ne fii sănătos, Maeste!

 

FAN CLUB

Premiul „Constantin Stere”

Academicianul Mihai Cimpoi a fost distins cu Premiul “Constantin Stere”,
pentru volumul „Dicționar de teorie și critică literară”, realizat la un înalt nivel științific,
conform noilor metode și abordări teoretice.

Mihai Cimpoi

De academic Publicat în carti

„CRUDA TAINĂ” EXISTENŢIALĂ EMINESCIANĂ

Mihai Cimpoi

Dacă e să-l surprindem pe Eminescu într-o imagine-sinteză, într-un chip-sumum, am putea recurge la diferite poezii; relevantă este, întâi de toate, „panorama deşertăciunilor” Memento mori, în care poetul „ascultă cu adâncime glasul gândurilor sale” şi „uriaşa roată a vremii înapoi o întoarce”.
Fireşte, finalul marelui poem ne aduce, în cheia obişnuitului mod metapo(i)etic sub semnul desfăşurării legii dinamice a contradictoriului (în sensul lui Ştefan Lupaşcu), mărturia unei edificări piramidale a gândurilor (a „popoarelor de gândire” – supradimensionare hiperbolică ce sugerează hybrisul meditaţiei), dar şi „ a unui grăunte de-ndoială” care se mestecă în adevăruri şi risipeşte în vânt „popoarele de gândire” punându-l pe poet în faţa Zadarului.
Se leagă aici, încă o dată, nodul tragic al cugetării eminesciene, străbătute de vânturile reci şi devastatoare ale dialecticii – „Ca s-explic a ta fiinţă, de gândiri am pus popoare,/ Ca idee pe idee să clădească pân-în soare,/ Cum popoarele antice în al Asiei pământ/ Au unit stâncă pe stâncă, mur pe mur s-ajungă-n ceruri,/ Un grăunte de-ndoială mestecat în adevăruri/ Şi popoarele-mi de gânduri risipescu-se în vânt”.
Răspunsurile stăruitoare la obsesivele şi fundamentalele întrebări „de tine” („Cine eşti?”, „Care este chipul tău?”) devin mute, se relativizează, se pun sub semnul neantizator al zădărniciei ecleziastice: „Cum eşti tu nimeni n-o ştie. Întrebările de tine,/ Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine/ Şi prin valuri de gândire mitici stânce se sulev;/ Nici un chip pe care lumea ţi-l atribuieşte ţie/ Nu-i etern, ci cu mari cete d-înger, de fiinţă o mie./ C-un cer încărcat de mite asfinţeşti din ev în ev”.
Meditaţia interogativă, interogaţia fiind axul mitopo(i)eticii eminesciene, se referă în continuare la Timp, cel care măsoară intervalul de la naştere până la moarte şi cel care nici el nu dă nici un răspuns aşteptat, semănând cu un Sfinx mut, figurat şi el altă dată, în poezie şi în publicistică: „Timp, căci din izvoru-ţi curge a istoriei gândire,/ Poţi răspunde la-ntrebarea ce pătrunde-a noastră fire,/ La enigmele din cari ne simţim a fi compuşi?/ Nu!… Tu măsuri intervalul de la leagăn pân-la groapă,/ În ăst-spaţ’ nu-i adevărul. Orologiu eşti [ce sapă…]/ În nedând v-o dezlegare, duci l-a dezlegărei uşi”. Continuă lectura

De academic Publicat în carti

Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia aV

O frumoasă continuare a Sărbătorii Limba Noastră Română,
ediţia a V a Congresului Mondial al Eminescologilor
s-a desfăţurat în perioada 3-4 septembrie 2016.
Lucrările în plen ale Congresului s-au desfăşurat
în sala azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
şi ziua a doua – la Centrul Academic Eminescu.

Poze de amator.

FAN CLUB

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

oo
1-1

 

Mihai Cimpoi

 

Centrul Eminescu

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

 

100_8803

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

Mihai Cimpoi

Vasile Bahnaru

De academic Publicat în carti

Academicianul Mihai Cimpoi la Festivalul Internaţional de Poezie

Mihai Cimpoi, Festivalul Internaţional de Poezie

Mihai Cimpoi, Daniel Verejanu

Mihai Cimpoi, Renata Verejanu

Mihai Cimpoi, Renata Verejanu

Festival Internaţional de Poezie

Festival Internaţional de Poezie

Festivalul Internaţional de Poezie

Mihai Cimpoi

Academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele de onoare al Festivalului
şi preşedinte al Juriului Internaţional al primelor trei ediţii
a Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu
a onorat Spectacolul de Gală şi Decernarea Premiilor,
ediţiei a III, dedicat Aniversării de 25 de ani
de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

1 septembrie 2016, Sala de oflinzi a Preturii Ciocana.

Academia e tristă

În zilele când academicianul Mihai Cimpoi nu e prezent la IFAȘM – Academia e tristă

În zilele când academicianul Mihai Cimpoi nu e prezent la
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei –
Academia e tristă… ca și toți prietenii dlui academician…
ca și tinerii cercetători care sunt mândri că sunt
în preajma acestei mari somități a neamului românesc,
a culturii europene…

FAN CLUB Mihai Cimpoi

 

mihai cimpoi

Mihai Cimpoi

mihai cimpoi

????????????????????????????????????

Mihai Cimpoi, prelegeri la Centrul Academic Eminescu

REFLECŢII ASUPRA PRELEGERII – EMINESCU ÎN NOI INTERPRETĂRI

p12662211

Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău a pus începutul unui nou Proiect de Prelegeri în scopul afirmării culturii române universale. Prelegerile se vor susţine săptămânal, iar tematica se va axa pe diverse domenii: cultură, artă, literatură… Au asistat: academicianul Mihai Cimpoi, eminescolog, critic şi istoric literar, profesor; Ion Ciocanu, scriitor, critic literar, Dumitru Apetri, critic literar, Ion Gorgan, scriitor; Vasile Grozavu, Mihai Morăraș, jurnalist, Miroslava Metleaeva, scriitoare, traducătoare,  Renata Verejanu, poetă;  Nina Josu, jurnalist, corespondent la ziarul Literatura şi Arta; Andrei Viziru, jurnalist, Radio Moldova; Alexei Marulea, jurnalist; Maria Saharneanu, jurnalist, Radio Vocea Basarabiei; Floarea Rotaru, autor de texte şi muzică; Dumitru Gabura, psiholog, jurist, doctorand la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe; Daniel Verejanu, doctorand la acelaşi institut, conducător ştiinţific domnul Mihai Cimpoi, etc. Au mai asistat, elevii clasei a XI-a de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, însoţiţi de bibliotecară, doamna Aculina Golovatenco. Academicianul Valeriu Matei, preşedintele institutului şi moderatorul şedinţei  ne-a informat despre obiectivele şi aşteptările acestui proiet. Dumnealui a menţionat de ce prima prelegere se ţine la Centrul Academic Internaţional Eminescu şi este dedicată tot Marelui Poet al Neamului, accentuând că Eminescu este exponentul culturii româneşti şi universale. Domnul Matei a făcut bibliotecii şi o donaţie de carte… Acestea fiind spuse, i-a oferit cuvântul domnului academician Mihai Cimpoi, care a şi ţinut prelegerea. Dumnealui a menţionat printre altele: Personalitatea şi opera  lui Eminescu continuie să fie un obiect de studiu nu numai în context românesc, dar şi universal, contribuind astfel la unitatea culturii universale în context românesc. Astăzi venim cu noi apariţii editoriale. Spre exemplu, Georghe Doca vorbeşte despre interpretarea fractală. El consideră că Eminescu este fractal în Călin Nebunul, Andrei Mureşanu, Înger şi Demon… se mai ocupă şi de dialogism la Eminescu – relaţia Eu -Tu.

Domnul Cimpoi vine cu informaţii, în mod special despre poemul Luceafărul, tradus într-o multitudine de limbi. Accentuiează cele mai reuşite traduceri în limbile slave, dând şi câteva nume: Vitalii Kolodii (Cernăuţi), Miroslava Metleaev (Chişinău), etc. Vorbeşte despre eminescologul maghiar Săluc Horvat, care face 26 de traduceri, iar Odă. În metru antic este tradusă în 14 variante, tot aici îşi aminteşte de Frante Zoldan. Elevii au rămas foarte impresionaţi, când au aflat că opera eminesciană este tradusă la moment în circa 80 de limbi. Dumitru Copilu-Copillin a găsit ediţii în volume şi monografii, iar în emisiuni radio şi TV în aproape 260 de limbi. Mihai Eminescu a cunoscut sanscrita, după cum susţine autoarea Oniţa Boş, el cunoştea cam 2000 de cuvinte, care i-au fost de ajuns ca să citească şi să înţeleagă Ricveda (din eposul indian, concepţii despre facerea şi dispariţia lumii) ca mai apoi să le folosească în Scrisoarea I, Luceafărul, etc. Marco Cugno, autor italian a urmărit toate variantele Luceafărului. Gisele Vanhese, într-o monografie scrisă în franceză şi mai apoi tradusă la Iaşi, porneşte de la motivul zeităţii întunecate, căderea zeilor, Eminescu este preocupat, accentuiază autoarea, mai mult de o identitate masculină, vorbind despre Zburător în rolul fiului nopţii… Zburătorul este o contopire a motivului livresc şi a motivului popular, care le erotizează pe fete la vârsta puberală. Călin – file din poveste, Înger şi Demon, Călin Nebunul, Luceafărul, sunt creaţii în care găsim motivul zburătorului. Acelaşi motiv îl găsim şi la Mircea Eliade în romanul Şarpele.

În cadrul prelegerii domnul Cimpoi ne prezintă cartea lui Constantin Cubleşan Eminescu în exegeze critice, apărută la editura Junimea , Iaşi în 2014. Cartea conţine mai multe capitole: Biografia . Contribuţii documentare; Opera. Coordonate ideatice; În context universal; Rememorări; Stilul şi limba; Bibliografie. Ediţii; Interpretări didactice; Caleidoscop. Toate aceste documente vorbesc despre fenomenul Eminescu. Autorul menţionează că, acum, când s-au desfiinţat graniţele geografice pe bătrânul continent nu înseamnă câtuşi de puţin nivelarea culturilor, renunţarea la specificul cultural (etnic, istoric) al naţiunilor ce compun această mare confrerie. Dinpotrivă. Cu cât ne vom demonstra particularitatea de gândire, de simţire, de fiinţare istorică, alături de mizele economice, ştiinţifice şi politice, cu atât vom fi stimaţi ca popor, ca naţiune…Și un argument forte este Eminescu cu care putem veni în sprijinul recunoaşterii identităţii noastre spirituale. În acest sens cred că avem nevoie de un  institut pentru studiul şi promovarea integrală în lume a operei  lui Mihai Eminescu.

Un moment emoţionant a fost demonstrarea unei foi din registrul Universităţii din Berlin, anii 1872-1875, care atestă că Mihai Eminescu a fost student ordinar la Facultatea de Filozofie şi că nu şi-a putut ridica diploma din motive financiare. Ne-au mai fost prezentate câteva variante ale poemului  Luceafărul, tradus în limba germană. A fost o prelegere consistentă cu multă informaţie nouă pentru elevi, dar şi pentru savanţi şi alţi oaspeţi prezenţi în sală. I-am mulţumit mult domnului Mihai Cimpoi, dar şi domnului Valeriu Matei pentru prilejul oferit de a fi primii în acest proiec, ne-am urat reciproc succese pe tărâmul cunoaşterii şi promovării valorilor naţionale, dar şi universal.

Larisa Arseni. Colaboratoare CAIE.

12043217_844501408992929_7332939978220047004_nMihai Cimpoi, Renata VerejanuMihai Cimpoi, Renata Verejanu

Omul Timpului

Mihai Cimpoi

 

 

 

 

 

 

Academicianul Mihai Cimpoi, 
una dintre personalităţile
numinalizate la Premiul Omul Timpului.
Azi, 1 decemmbrie 2015, organizatorii acestui original proiect
au creat o sărbătoare deosebită pentru
personalităţile nominalizate din partea Republicii Moldova.
Evenimentul s-a desfăşurat la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.
Academicianul Mihai Cimpoi, nominalizat la categoria
DIPLOMAŢIE PUBLICĂ.

Felicitări dle Academician.

Academicianul Mihai Cimpoi la Alba Iulia

1-decembrie_Alba-Iulia-820x300[1]

Academician Mihai Cimpoi: Românii basarabeni, într-un ceas de cumpănă

Românii basarabeni se află într-un ceas de cumpănă, iar drumul european al Republicii Moldova e plin de „ceţurile” instabilităţii, a declarat, duminică, la Alba Iulia, academicianul Mihai Cimpoi, în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti.

„Vă vorbesc, din păcate, într-un ceas de cumpănă pentru românii basarabeni, asupra cărora, vorba lui Mircea Eliade, se exercită din plin teroarea istoriei. (…). Noi, cei de peste Prut, am ajuns la marginea prăpastiei, şi nu e vorba de prăpastia lui Pascal sau de abisul filozofic, ci o prăpastie la propriu şi la figurat, prăpastie în toate sensurile, politică, economică, morală, spiritual”, a afirmat academician Mihai Cimpoi, în discursul rostit în faţa a peste o sută de delegaţi din 35 de ţări şi zone de românitate.
Academicianul a menţionat că dacă în urmă cu doi ani saluta entuziast semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi Cutia Pandorei s-a deschis.
„Dacă acum doi ani, chiar în această sală, salutam printr-un entuziasm deosebit semnarea Acordului de integrare europeană a Republicii Moldova, astăzi trebuie să constatăm, cu tristeţe, că drumul nostru european e plin de ceţurile instabilităţii. Cutia Pandorei s-a deschis şi toate relele curg deasupra noastră. Cine a deschis-o? Întrebarea e cu multe răspunsuri, căci ne gândim la şmecherii care au furat miliardul, furt de proporţii monstruoase în lumea modernă, la oligarhii care se află în poziţii cheie la ora aceasta peste tot la noi, acolo, la socialiştii lui (Igor – n.r.) Dodon, care au „grijă” mare pentru statalitate şi se tot consultă cu Moscova, la comuniştii lui Voronin care, vorba lui Arghezi, una spun şi alta fumează, la aleşii proeuropeni din parlament, care se tot ceartă şi au substituit integrarea cu dezintegrarea”, a susţinut Mihai Cimpoi.
Academicianul consideră că este firesc că Parlamentul European a adresat critici dure la adresa parlamentarilor de la Chişinău. „Statul moldovean a devenit cel mai sărac, cel mai corupt şi cel mai instabil stat din lume. Şi această stare de instabilitate l-a determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să retragă împrumutul de 150 de milioane de euro promişi pentru redresarea situaţiei”, a mai spus Mihai Cimpoi.
Peste o sută de români din diasporă, din 35 de ţări şi zone de românitate, participă, duminică şi luni, la Alba Iulia şi Zlatna, la cea de-a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, manifestare organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi al autorităţilor locale din cele două oraşe.
Printre personalităţile prezente la Alba Iulia la acest congres se află academicianul şi scriitorul Mihai Cimpoi şi prof.dr. Vasile Grozav din Republica Moldova, academicianul şi compozitorul Eugen Doga din Rusia şi poetul şi academicianul Vasile Tărâţeanu din Ucraina.
Prima ediţie a Congresului a avut loc în 1993, la Băile Herculane, la iniţiativa Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în vederea cunoaşterii românităţii, a întăririi legăturilor românilor din lumea întreagă cu ţara şi a stabilirii sprijinului necesar ce trebuie să fie acordat de România comunităţilor româneşti de pretutindeni. Din 2002, Congresul se desfăşoară la Alba Iulia. De-a lungul celor XIX ediţii, la congres au participat peste 6.000 de români din peste 46 de ţări şi zone de românitate.
AGERPRES
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:DNwU22Cf0XEJ:www.mesageruldecovasna.ro/stiri/academician-mihai-cimpoi-romanii-basarabeni-intr-un-ceas-de-cumpana/+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=md

De academic Publicat în carti