Stimaţi colegi, dragi invitaţi,
Un răstimp de 4 ani este o perioadă extrem de scurtă şi irelevantă dacă o raportăm la Marele Timp sau la blagiana Marea Trecere.
Şi totuşi, ea intră în istoria noastră cu o relevanţă aparte sub semnul unei continuităţi istorice care ne aduce dovada peremptorie că am rezistat prin cultură, prin faptul că ne-am protejat valorile „vechi” şi am creat altele „noi”, oricât de modeste ar părea, în ciuda tuturor circumstanţelor vitrege, limitelor, obstacolelor, facticităţilor (vorbind în termeni heideggerieni).
Am avut de înfruntat chiar o atitudine de ignorare totală şi de distrugere sistematică a culturii naţionale, o încercare de anihilare a instituţiei noastre prin crearea unei Uniuni de alternativă a scriitorilor – încercare din fericire total eşuată –, de impunere a dirijismului ideologic de tip jdanovist, de reactualizare a noţiunilor staliniste de „moldovenism” şi „limbă moldovenească”.
Servilismul unor colegi de ai noştri, puţini, a fost răsplătit cu premii de stat în valoare de milioane, cu ediţii de lux, onorarii exorbitante.
Drept model ne-au slujit, însă, stoicismul şi – credem că nu exagerăm – eroismul înaintaşilor noştri, care au luptat pentru adevărul istoriei şi pentru limba română, unii dintre ei fiind exterminaţi, deportaţi, condamnaţi la mulţi ani de detenţie, marginalizaţi. Un memoriu special al nostru, expediat Comisiei pentru studierea crimelor comuniste, fixează actele de rezistenţă, abnegaţie şi spirit de sacrificiu al acestor temerari cavaleri ai adevărului.
Ei au impus statutul de scriitor, asociat aceluia de om al cetăţii. Hasdeu, Mateevici, Stere şi chiar sub ochii noştri Vieru l-au consfinţit prin personalităţile lor dinamice, care au conjugat Arta Cuvântului cu Arta Adevărului.
Suntem marcaţi existenţial, căci trăim în cea mai săracă ţară din Europa, confruntându-ne cu sărăcia materială a oamenilor noştri, care au apucat calea pribegiei – fapt care a generat şi celebrul banc cu cele trei ţări de care trebuie să se teamă preşedintele Obama: Rusia, pentru că dispune de mare spaţiu şi de forţă nucleară, China, pentru că cunoaşte o creştere economică fără precedent, şi Republica Moldova.
Întrebând unde se află, i s-a arătat cu greu un punct greu desluşibil pe harta lumii, Obama a dat nedumerit din umeri: „Păi asta-i republică?” „Nu, i s-a răspuns. Ăsta-i doar sediul, dar republica e în toată lumea!”. Bancurile despre basarabeni se constituie într-un serial, precum cele cu Ceapaiev, ciukci şi Bulă de pe vremuri.
Am avut de înfruntat cenzura economică, mai nou şi criza economică, concurenţa pe care o fac cărţii televiziunea, internetul, mijloacele digitale. S-a făcut simţită lipsa unei legi de protecţie socială a culturii şi oamenilor de cultură.
Este binecunoscută situaţia justiţiei în republică. Am fost şi noi antrenaţi în interminabile procese judiciare pentru fapte pe care nu le-am comis, pentru contracte pe care nu le-am semnat, pentru imaginare infracţiuni, care ne-au blocat, printre altele, şi rezolvarea problemei Casei de creaţie de la Peresecina.
Situaţia din justiţie ne aduce aminte de întâmplare cu regele Federic al II-lea care, neputând să-l convingă pe un morar să-şi vândă moara, a zis că i-o va lua cu forţa. Atunci morarul i-a răspuns cu seninătate: „Da, dacă n-ar mai exista judecători la Berlin”.
Aşteptăm ceasul bun când, parafrazându-l pe cronicar, am putea spune: „Nasc şi la Moldova judecători”.
Criza globală şi locală – cea constituţională şi nu numai – ne face să ne aducem aminte de cele două semnificaţii etimologice ale cuvântului „criză”, care în latineşte înseamnă „discernere, decizie, fază decisivă a unei boli”, iar în greceşte „a distinge, a judeca”.
Noi, cei afectaţi de ultima fază a bolii, ar trebui să ştim – anume – „a distinge, a judeca”, facultate pe care nu am putut-o demonstra în cazul referendumului din 5 septembrie 2010. Semănăm, astfel, cu îndărătnicii de la periferie nietzcheeni care, blocaţi în conştiinţa identităţii, nu vor să se mişte pe cerc. Ne-am închis într-un cerc vicios al crizei, ceea ce trebuie să ne determine să cerem Alianţei pentru Integrare Europeană să fie o… Alianţă.
Apropo de felul nostru de a ne bloca în conştiinţa identităţii de periferie, de margine.
Cunoaştem o perioadă a postliminiumului basarabean, postliminium în dreptul roman însemnând redobândirea retroactivă a drepturilor cetăţeneşti de către o persoană înstrăinată (prin captivitate, exil etc.) la înapoierea în patrie.
Redobândirea identităţii culturale de către românii basarabeni presupune un proces integraţionist mai complex: general românesc şi general european. Suntem beneficiarii unor şanse deosebite de a ne edita, de a fi prezentaţi în reviste, de a participa la numeroase manifestări culturale organizate în Ţară, de a avea o Filială Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România, de a ne sincroniza cu procesul literar românesc în ciuda relativizantei taxări drept „defazaţi”, sau chiar „sămănătorişti”, „paşunişti”, „eminescieni”, „naţionalişti”.
Globalizarea este iminentă, deşi e greu aplicabilă lucrării spiritului. Culturile se ţin pe individualităţi, pe personalităţi („bunul suprem”, spunea Goethe), nu pe colectivităţi şi pe impersonalitate abstractă.
Trăim, oricum, într-o eră a sistemelor, modelelor (şi Noica ne propune chiar un confortabil model cultural european bazat pe „Unul Multiplu”), standardelor, canoanelor. (Americanul Harold Bloom le-a şi pus într-o schemă teoretică multdiscutată.)
De aceea am pus accentul, în activitatea Uniunii, pe proiecte, programe – interculturale, transfrontaliere, cultural-locale, regionale, precum ar fi „Spre cultură şi civilizaţie prin lectură” (împreună cu Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” şi Asociaţia „Pro Noi”), programul „Debut” (împreună cu Editura Prut Internaţional), programele editoriale realizate cu Societatea Scriitorilor Târgovişteni, o realizare interesantă fiind volumul ce include poeţi din Chişinău, Târgovişte şi Sankt Petersburg, Festivalul „Grigore Vieru” sub egida Primăriilor municipiilor Chişinău, Iaşi, a editurii Princeps Edit, Uniunii Scriitorilor şi Ministerului Culturii, Festivalul epigramei româneşti „Donici cuib de înţelepciune”, la care îşi dă concursul şi Uniunea Epigramiştilor din România (cu contribuţia deosebită a poeţilor George Corbu, preşedintele acestei Uniuni, şi a lui Mihai Sălcuţan; reuniunile Cenaclului “Grai Matern” organizate de Renata Verejanu si ale Revistei “Micul Print” editata de Daniel Verejanu, şi ale revistei „Clipa Siderală”.
Cele două Departamente: „Proiecte şi Programe”, condus de Valeriu Matei, şi „Căile Cărţii”, condus de Iulian Filip, şi-au dovedit efecienţa.
Suntem coorganizatorii tradiţionali ai „Eminescianei”, „Zilei Limbii Române”, „Zilei Poeziei”, Festivalului „Nichita Stănescu” (pe axa Ploieşti-Chişinău), ai Conferinţei tinerilor literaţi, ai Simpozioanelor ştiinţifice consacrate clasicilor şi autorilor contemporani, ai manifestărilor Francofoniei.
De imperativul multiculturalităţii ne-am ghidat şi în pregătirea unui număr special al revistei „Viaţa Basarabiei”, consacrat unui secol de literatură americană, cu o expoziţie aferentă de carte la Chişinău şi Bălţi.
Întreţinem anumite relaţii cu uniunile de acelaşi profil şi instituţii de cultură din SUA, Italia, Franţa, Rusia, China, Suedia, Cehia, Slovacia, Serbia, Azerbaijan, Lituania, Letonia, Turcia şi alte ţări.
La capitolul nerealizări am menţiona problema gestionării celor două imobile – Casa Scriitorilor şi Casa de Creaţie, pentru care am reuşit să obţinem cu greu, în lipsa unor acte, titlul de proprietate. În ce priveşte anumite lucrări de reparaţie am avut susţinerea generoasă a fostului primar Serafim Urecheanu. Casa de Creaţie, cu care am avut grave probleme din lipsa de finanţe necesare şi neglijenţa celor care au luat-o în locaţiune, am găsit în sfârşit, o soluţie de redresare.
Ţin să mulţumesc, în final, Consiliului USM şi Comisiei de Cenzori, care au avut o activitate constructivă şi ritmică, în ciuda unor fireşti diversităţi de păreri.
Pentru problemele-cheie am avut totdeauna unanimitate.
Activitatea de viitor a Uniunii Scriitorilor se cere imperativ axată pe ceea ce am putea denumi cultura ieşirii din criză, sau a supravieţuirii: control riguros al mijloacelor financiare disponibile, atragerea de sponsorizări, elaborarea de proiecte şi programe în spiritul cooperării europene, participarea la elaborarea unor legi care să susţină Uniunile de Creaţie, adunată acum şi într-o Asociaţie Naţională, valorificarea managerială exemplară a imobilelor deţinute, asigurarea unei bune asistenţe medicale pentru membrii Uniunii şi familiile lor, angajarea mai dinamică în dialog cu cititorii, revenirea la ajutoarele organizate de guvern, reluarea dialogului cu preşedintele republicii şi primul-ministru.

La Congresul scriitorilor din Moldova au participat liderii partidelor democratice, lucru, care nu a placut la toti. Or, indata cum Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Serafim Urecheanu, ministrul culturii au plecat – unii scriitori au prefacut congresul in haos.
Dar timpul le va pune pe toate la loc. Iata ce scrie moldpress:

Prim-ministrul Vlad Filat a participat astăzi la deschiderea Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii cu presa de la Guvern.

Adunarea a fost prezidată de Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor.

În luarea sa de cuvînt, Prim-ministrul a adus mulţumiri tuturor scriitorilor pentru întreaga trudă depusă pînă în prezent întru binele societăţii.
“Dumneavoastră sînteţi vîrful de lance al intelectualităţii şi cu certitudine această situaţie trebuie să se păstreze şi în viitor. Doresc mult succes în desfăşurarea Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor şi îmi exprim speranţa că pe viitor vom lansa şi realiza proiecte comune ce ţin de viaţa spirituală a societăţii noastre”, a spus Premierul.

Vlad Filat a menţionat că destinul scriitorilor noştri este unul cu adevărat dramatic, ei înfruntînd politici de deznaţionalizare, deportări, foamete, condamnări fără temei.

Prim-ministrul a dat o înaltă apreciere contribuţiei scriitorilor, a intelectualităţii de creaţie la procesul de renaştere naţională de la sfîrşitul anilor 80 ai secolului trecut.

“Dumneavoastră, împreună cu alţi intelectuali, aţi fost primii care aţi pledat pentru revenirea scrisului nostru în albia sa firească, la grafia latină, pentru decretarea limbii române drept limbă oficială a statului, restabilirea adevărului ştiinţific privind istoria noastră”, a menţionat Premierul.

Vlad Filat a accentuat faptul că Guvernul se străduieşte să fie alături de intelectuali, acordă sprijin Uniunii Scriitorilor şi altor uniuni de creaţie, contribuie la editarea unor lucrări importante ale scriitorilor noştri.

Chiar în şedinţa de ieri a Guvernului, au fost alocate mijloace financiare pentru editarea volumului bilingv moldo-german de versuri ale regretatului poet Grigore Vieru. În aceeaşi şedinţă, au fost aprobate hotărîrile privind instalarea plăcii comemorative a scriitorului Gheorghe Vodă şi a monumentului poetului Grigore Vieru în oraşul Ungheni.

Pentru stimularea rezultatelor muncii de creaţie, a fost examinat un proiect de hotărîre privind instituirea Premiilor Guvernului în domeniul literaturii, artei şi arhitecturii, aflat la etapa de definitivare.
www.moldpres.md

Asociaţia Culturală Română „Ideal”, în cooperare cu Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, a organizat – în Aula Magna a Universităţii – „Gala Colecţiei de poezie „Ideal”: 13 poeţi, din care 11 din Basarabia şi Bucovina (Ion Vatamanu, Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Renata Verejanu) şi doi din actualele hotare româneşti (Victoria Milescu şi George Călin). Fiecare se bucură de câte un volum antologic „101 poeme”, apărut în Editura Biodova, care, pentru seara omagială, a editat şi o „Antologie 2009”, cuprinzând câte şapte poezii din poeţii antepublicaţi. Temerarul gest, ce are la bază o muncă de-a dreptul titanică, aparţine poetului-editor Vasile Căpăţână, ajutat de confratele George Călin şi de un strălucit Colegiu de redacţie alcătuit din academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi poetul Radu Cârneci.

Manifestarea a avut loc sub auspiciile vizionare ale Poetului Naţional, cel care în nemuritoarea „Doină” se cutremura de plânsul românilor „de la Nistru pân` la Tisa”, axându-se în special pe ideea de unitate/unificare, pe care vocile poetice – din cărţi şi de pe scenă – s-au împletit ca în jurul celui mai desăvârşit şi dorit ideal. În loc de comentarii, aş cita secvenţe din aceste „voci”. Ion Vatamanu: „Şi-s toate demne şi stăpâne / Şi-s poruncite-aşa de mama / Şi sună când le baţi arama / Şi-s toate demne şi stăpâne // Şi au atât cât are-o limbă / A-şi spune dorul şi destinul / Şi-mbărbătează ca şi vinul / Şi au atât cât are-o limbă (…) Iar tu le curăţă şi drepte / Le spune-n faţă orişicui / Să te-nţeleg şi eu ce spui / Iar tu le curăţă şi drepte”… („Cuvintele Limbii Române”). Grigore Vieru: „Uşoară, maică, uşoară / C-ai putea să mergi călcând / Pe seminţele ce zboară / Între ceruri şi pământ! // În priviri c-un fel de teamă / Fericită totuşi eşti – / Iarba ştie cum te cheamă / Steaua ştie ce gândeşti.” („Făptura mamei”); „Ştiu, cândva la miez de noapte / Ori la răsărit de Soare / Stinge-mi-s-or ochii mie / Tot deasupra cărţii Sale // Am s-ajung atunce, poate / La mijlocul ei aproape / Ci să nu închideţi cartea / Ca pe recile-mi pleoape // S-o lăsaţi aşa, deschisă / Ca băiatul meu ori fata / Să citească mai departe / Ce n-a reuşit nici tata // Iar de n-au s-audă dânşii / Al străvechii slove bucium / Aşezaţi-mi-o ca pernă / Cu toţi codrii ei în zbucium.” („Legământ – Lui Mihai Eminescu”). Arcadie Suceveanu: ”Şi-atuncea a venit un peşte mare / Şi ne-a-nghiţit pe noi, peştii cei mici / Şi iată-ne de veacuri stând aici / În burta lui, şi nu avem scăpare (…) Cumplită-i pofta peştelui cel mare / Dar nu ne poate mistui pe toţi / Căci, iată, ni se nasc copii, nepoţi / Şi are crampe peştele cel mare // Doamne al peştilor, tu cel mai mare / Ce dormi în jilţul propriului mit / Te întrebăm: cu ce să-ţi fi greşit / Noi, care-am plâns – spre tine – munţi de sare?” („Neamul lui Iona”). Anatol Ciocanu: „Maica Fecioară, Maica lui Iisus / E de-aici, de lângă noi, buna vecină a noastră / Părul ei atât de mătăsos / Face lumina nopţilor mai castă! // De-a pururi respirat-a lângă noi / Mai blânzi eram cu-a ei vecinătate / Purtând pe umeri grelele nevoi / Iertându-ne din grelele păcate…” („Fecioara Maria”). Vasile Căpăţână: „Satule în haină verde / Viu izvor de tinereţe / Chipul tău nu se va pierde / Plin de vise şi poveţe // Lin izvorul pleacă-n lume / Trece văi şi iarbă deasă / Şi ne cheamă iar pe nume: / Hai, copii, veniţi acasă! // Multe griji plugarul are / La-nceput de ziuă nouă – / Spic de dragoste şi soare / Spic din plaiul tău, Moldovă.” („Satule”). Nicolae Dabija: „Ţara mea de dincolo de Prut / Mi s-a dat poruncă să te uit / Să te şterg din minte c-un burete / Patria mea pusă la perete (…) Dară dincolo de moarte, ţara mea / Nu mă părăsi, nu mă lăsa / Când chema-mă-va la Dânsul Dumnezeu / Te implor să spui că sunt al tău.”(„Ţara mea de dincolo de Prut”). Ion Hadârcă: …”Să-ţi fie libertatea cât mai dragă / Ticsită-n cub şi scoasă la pătrat / Moldovă, numai limba ţi-i întreagă / În care-am plâns amar şi ţi-am jurat: / O, Libertate, sfântă Libertate / Din slobozii şi sate deşteptate / Îţi jură-n slava veşnicei voroave / Românii Basarabiei moldave!” („Libertatea”). Nina Josu: „Ca pe-ale rugăciunii şoapte / Spuse-n altar de arhireu: / Aprindeţi candela în noapte / Să vă ajute Dumnezeu”… („Rugă”). Renata Verejanu: „Femeia care plânge de parcă ar cânta / Femeia care cântă de parca-ar săruta / Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă / Femeia care râde cu inima ei sfântă”… („Cântec”). Leonida Lari: …”Ard lumânări de Paşte pe sihastre / Morminte unde Nistru curge-atent / Unde e floarea naţiunii noastre / Trimisă-n luptă fără armament (…) E Paştele Blajinilor, Grigore / Şi moarte n-am, şi viaţă tot nu am – / Şi nu trăim pe zile, ci pe ore / Destinul iubitorilor de neam” („Destinul iubitorilor de neam – Fratelui Grigore”). Valeriu Matei: „Dorm cu tâmpla pe-ntinsul zăpezii / aruncat departe, gonit ca un lup / şi sunt din neamul ce purtase lupul pe flamuri / şi sunt din neamul ce-şi sacrifică aezii / şi cu tâmplă de lup dorm pe-ntinsul zăpezii. // Lup singuratic, stăpân în codrul umbros / prin mine mai murmură durerea străbună / şi gloanţele atâtor hăitaşi îmi stăruie în piept dureros / şi-n sunet de corn, în sunet duios / mă cuprinde omătul vălurat sub lună. // Pustiul, noaptea, noaptea, pustiul / bântuie prin noi, neamul de lupi / rătăcind, despărţind pre tata de fiul / acoperind masa, lampa, sicriul – ziduri / ziduri înalte din care nu poţi să te rupi… // În goana hăitaşilor zăpada scânteie / port la gât lanţ sclipitor de lună / şi visez sânii tăi albi, femeie / eu, lupul de jertfă, lupul de sânge dat prăzii / când cu tâmpla rănită mai sânger pe-ntinsul zăpezii.” (”Somn de lup”).
Poeziile celor absenţi la eveniment au fost recitate de către actorul Andrei Soţchi, profesoara Niculina Merceanu, editorul Vasile Căpăţână.
Manifestarea s-a bucurat de frumoasele cuvinte de laudă ale prof. univ. Ion Ionescu, directorul Institutului de Cercetare al Universităţii-gazdă, de îndemnurile venerabilului poet Radu Cârneci, de aprecierile, pertinente şi sentimentale, ale academicianului Mihai Cimpoi, strălucit istoric şi critic literar, împătimit de Eminescu aidoma Pământului de Soare. În final, s-ar putea spune, parafrazând versul Poetului Naţional: Ideal găsit în ziua unei lumi ce încă este / Lume ce gândeşte-n fapte şi vorbeşte-n poezii…

Ion Andreiţă
Literatura si Arta

Acest eveniment
a evidentiat
adevaratele
sale personalitati,
nu cei care
doar vorbesc,
ci anume cei
care creeaza
evenimente
importante…

Cenaclul
“Grai Matern”

Academicianul
Mihai Cimpoi
e in valtoarea
evenimentelor
legate de
renasterea spirituala
si de istoria neamului.

27 martie 2010,
munumentul lui
Stefan cel Mare si Sfant.

Uniunea Scriitorilor
ramane a fi
pe linia intai
in lupta pentru democratie
si renastere spirituala.

Într-un Apel, adresat recent preşedintelui interimar al R. Moldova, preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi prim-ministrului Vlad Filat, mai multe uniuni de creaţie au salutat constituirea coaliţiei de guvernare liberal-democrate şi şi-au exprimat convingerea că astfel ni se oferă o şansă de a depăşi criza politică, economică, socială şi spirituală, care pune în pericol existenţa R. Moldova ca stat şi ameninţă temeliile morale ale societăţii.

Totodată, în Apel, uniunile de creaţie se referă la cauzele care au condus la situaţia deplorabilă din domeniu, precum şi la modalităţile prin care situaţia poate fi ameliorată.Prin constituirea Alianţei pentru integrare Europeană a fost reanimată speranţa concetăţenilor noştri că R. Moldova va reveni pe făgaşul modernizării şi prosperităţii.

Suntem pe deplin conştienţi că moştenirea lăsată de fosta guvernare este dezastruoasă, iar asumarea guvernării, în condiţiile actuale, cere de la Alianţă responsabilitate, curaj, principialitate şi competenţă profesională deosebită.Sunt multe de făcut şi în domeniul culturii. Prin politica jdanovistă, promovată în aceşti opt ani, comuniştii au suprimat dreptul constituţional la liberă exprimare, au exclus uniunile de creaţie din procesul cultural, au introdus cenzura şi au supus controlului ideologic „comanda de stat”, transformând-o în comandă de partid, au întocmit „liste negre” cu oamenii de cultură incomozi pentru a le îngrădi accesul la televiziunea publică, iar distincţiile şi titlurile onorifice au fost acordate drept răsplată pentru servilism politic, stimulându-se mediocritatea, pseudovaloarea şi incompetenţa profesională.

Organele de stat, abilitate cu gestionarea culturii au fost transformate în secţii de propagandă ale PCRM, iar reformele din Ministerul Culturii şi Turismului au avut doar scopul de a distruge ultimele redute ale competenţei şi responsabilităţii pentru păstrarea patrimoniului naţional şi stimularea procesului cultural. Selectarea funcţionarilor publici în domeniul culturii s-a făcut în bază de cumătrism şi devotament personal faţă de „binefăcătorii” care i-au promovat la posturile respective.

Tendinţele făţişe de monopolizare a culturii şi-au găsit expresie şi în actele legislative (Legea Culturii, Legea Cinematografiei), care nu funcţionează, s-a exclus societatea civilă şi uniunile de creaţie din procesul decizional şi au făcut imposibil accesul studiourilor şi editurilor independente la sursele destinate comenzii de stat. Ani la rând este torpilată adoptarea Legii despre uniunile de creaţie, a fost blocată activitatea Registrului de stat al filmelor.

După tentativa nereuşită de a scinda intelectualitatea prin organizarea uniunilor de creaţie „alternative”, guvernarea comunistă a pornit un război deschis împotriva oamenilor de artă, care nu se lasă convertiţi, antrenează pe larg resursele administrative pentru a duce la faliment uniunile de creaţie prin taxe nejustificate pentru arenda spaţiilor deţinute.

Împărtăşind îngrijorarea faţă de consecinţele guvernării anterioare şi de responsabilitatea pentru dinamizarea procesului de renaştere naţională şi spirituală a ţării, uniunile de creaţie propun Alianţei pentru Iintegrare Europeană următoarele sugestii pentru programul de guvernare:

1. Elaborarea unui program naţional de priorităţi în domeniul culturii care să reflecte tendinţele la nivel naţional şi european. Eliminarea protecţionismului şi preferinţelor voluntariste în finanţarea programelor cultural-artistice, renunţarea la utilizarea culturii ca instrument de propagandă a partidelor politice, indiferent de orientarea lor.

2. Depolitizarea Ministerului Culturii, promovarea la funcţiile de conducere în domeniul culturii a profesioniştilor, care vor fi în stare să promoveze reformele, să realizeze un management eficient în ramură. Politica de selectare şi promovare a cadrelor să fie coordonată cu uniunile de creaţie şi să fie realizată pe principiile competenţei profesionale şi a spiritului reformator.

3. Implementarea unor ample acţiuni eficiente care să asigure accelerarea reformelor în teatru, cinematografie şi politica editorială, reexaminarea Regulamentului comenzii de Stat.

4. Modificarea Legii Culturii, Legii Cinematografiei, Legii sponsorizării conform standardelor europene, adoptarea Legii „Despre Uniunile de creaţie în domeniul literaturii şi artei”, implementarea Legii cu privire la teatre şi organizaţii concertistice.

5. Transparenţă în procesul de gestionare a mijloacelor financiare destinate comenzii de stat, stimularea concurenţei între sectorul de stat şi cel privat în cinematografie, politica editorială, promovarea reformelor la studioul „Moldova-film” în concordanţă cu priorităţile naţionale în acest domeniu. .

6. Organizarea în cadrul Preşedinţiei a unui Consiliu Coordonator în domeniul culturii, deschiderea Casei uniunilor de creaţie în imobilul de pe strada Puşkin 24 a Ministerului Culturii.

Tezele expuse vor sta la baza agendei viitorului Congres al oamenilor de creaţie, care va lua în dezbatere parteneriatul dintre uniunile de creaţie şi organizaţiile de stat, şi perspectivele politicii culturale în contextul integrării europene a Republicii Moldova.

Nutrim speranţa că propunerile noastre vor fi analizate şi vor servi drept imbold pentru renaşterea culturii naţionale în spiritul valorilor democratice.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. M. Cimpoi

Preşedintele Uniunii Teatrale, S. Grecu

Preşedintele Uniunii Cineaştilor, E. Sobor

Preşedintele Uniunii Compozitorilor, G. Ciobanu

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, G. Jalbă

Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, V. Saharneanu